aWm94

Members
  • Content count

    1151
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    8

aWm94 last won the day on 15 November 2015

aWm94 had the most liked content!

2 Followers

About aWm94

  • Rank
    Active Gamer
  • Birthday 07/14/97

Profile Information

  • Gender
    Male
  • Location
    Botosani

Previous Fields

  • Nick SA:MP
    aWm_eG
  • Nick CS
    aWm_eG
  • GFX Skill
    Novice

Recent Profile Visitors

7820 profile views
  1. cf

    1. eL_casTeLLaNo
    2. oldMVP

      oldMVP

      mai esti trist ca nu ai luat helper?

  2. la multi ani my dear fatkid, sa stii ca inca te iub pwp

    1. aWm94

      aWm94

      Ms frum pwp

  3. La mulți ani! Uite si o dedicatie:

     

     

  4. La Multi Ani AWM ! ;)

  5. La multi ani avum!

  6. la multi ani bolfosule!

    1. aWm94

      aWm94

      Mersi frum :* lma si tie scz de intarziere

  7. Adrian get a life man, esti prea penibil

    1. M_F

      M_F

      Ce aveti cu omul ?

    2. aWm94

      aWm94

      E un fraier care face doar hate si ca au facut astia misto de el , s-a plans repede la admini, iar el cand era admin si facea mistouri pe wt, nu s-a plans nimeni.

    3. AdriaN

      AdriaN

      Si ce esti asa tare in gura ? Te afecteaza cu ceva ? Vezi frate de treaba ta nu mai fi asa tare-n cocar 

  8.  

    Te iubesc fiule !

    1. aWm94

      aWm94

      Si io da cn esti

  9. ai vazut prostule :) zi ms :))

  10. Vreau sa cumpar un playstation 4 dar am deja un xbox 360, e asa mare diferenta intre cele 2 ? Si nu stiu ce sa fac , sa pastrez xbox-ul 360 sau sa-mi iau un ps4 , dati-mi si mie niste sfaturi pls.

    1. Show previous comments  6 more
    2. miLaneZ

      miLaneZ

      Momentan ce-a mai buna consola este PS4 PRO , vom vedea raspunsul celor de la microsoft cu Xbox Scorpion .

      Preturile sunt aceleas doar ca ps4 are mult mai multe exclusivitati decat xbox.

    3. miLaneZ

      miLaneZ

      Preturile sunt aceleas la jocuri * , n-am mentionat jocurile .

    4. Daniel

      Daniel

      Daca joci FIFA si vrei "legendare" iati  xbox one(Dupa parerea mea, pentru asta cumpara oamenii mai mult consola), iar daca vrei jocuri exclusive cum ar fi The Last Of Us, seria Uncharted etc , cumpara  PS4. Eu am ales varianta a doua deoarece dupa parerea mea controller-ul este usor de manevrat si astept jocurile exlusive care vor aparea anul acesta sau la anul ( Days Gone, The Last Of Us 2, etc)

  11. Lol nu cred, a ajuns sa ma baneze cel mai mare pupincurist al meu da-o dreaq de treaba :)) Eu care voiam sa ma las cand fac lvl 50, se pare ca ma las mai rpd acum, multa bafta mai departe eGaming ,a fost frumos 8 ani aici, am crescut multi copii precum RobertXD si alti flacai care acum se cred mare smardani la 40 de playeri, felicitari.Ce pot sa zic stima si respect, a fost un joc foarte frumos si de asemenea un server foarte frumos, multa bafta-n continuare si va urez toate cele bune si sa va puneti pe picioare si sper ca Kawa o sa faca o treaba buna.

    1. Show previous comments  1 more
    2. LilGangsta

      LilGangsta

      cn te-a banat?

    3. Preafericitu_eG

      Preafericitu_eG

      Sa ne pisam pe mustata ta de fecioras virgin.

    4. andreasmontequilla

      andreasmontequilla

      Pana faceai tu lvl 50 mai puneai 50de kg pe tn...Ti a facut un bine !

  12. Norocul a voit ca in marile comedii ale lui Caragiale, O scrisoare pierduta sa fie cea din urma, incununand un ciclu printr-o capodopera. E vorba, cu exceptia lui D-ale Carnavalului (1885), de comediile cu deschidere spre sfera politicului. Astfel, O noapte furtunoasa si Conu Leonida fata cu reactiunea sunt, amandoua, din 1879 iar O scrisoare pierduta e creata si reprezentata in 1884. Cu O noapte furtunoasa Caragiale si-a facut o splendida intrare in Junimea bucuresteana gazduita in casa lui Maiorescu, din str. Mercur 1. A citit aici, primita tot excelent, si Conu Leonida, consolidandu-si statutul de mare dramaturg. La sfarsitul lui septembrie 1884, intr-un cadru mai intim (Maiorescu, Alecsandri, LA. Zizin Cancacuzino, Al. Philippide, Chibici, familia Th. Rosetti si N. BurghelE) dramaturgul a citit O scrisoare pierduta. Succesul a fost atat de eclatant incat amfitrionul 1-a rugat sa o mai citeasca o data (si dramaturgul efectiv o interpretA) la inceputul lui octombrie, printre asistenti fiind, de asta data, si Hasdeu si omul politic liberal Dim. A. Sturdza, cel ce o va acuza, apoi, de antipatriotism. Vestea despre piesa s-a raspandit, ajungand si la lasi. Negruzzi 1-a rugat pe Maiorescu sa-1 invite si pe dramaturg la banchetul aniversar al Junimii (24 octombrie 1884). Marele critic i-a telcgrafiat secretarului perpetuu al Junimii: aduc la aniversara comedia si autorul". Criticul i-a adus - pe spezele sale - si pe Caragiale si pe Delavrancea. A fost un banchet foarte reusit, crilicul notand in jurnalul sau mare efect lectura lui Caragiale, O scrisoare pierduta". Aceasta tripla lectura a adus piesa la cunostinta intregii Junimi (cea bucuresteana si cea ieseana), inclusiv, cum s-a vazul, si unor adversari ai ci (Hasdeu, SturdzA). incat reprezentarea, atent vegheata de dramaturg, pe scena Nationalului bucurestean, petrecuta foarte repede, in scara zilei de 13 noiembrie 1X84. i-a consacrat triumful. De altfel, despre piesa gazetele au dat zvon cu vreo doua-lrci luni inainte si c probabil ca ca a intrai in repertoriul teatrului tot pe atunci. Prietenul dramaturgului. Ion Suchianu, a povestit, apoi, ca marele chin a fost, la o prima lectura nefinisata, cine sa devina candidatul la deputatie. Farfuridi sau Catavcncu. Petre Missir (da, chiar cel caruia Caragiale ii va adresa, apoi, vestita misiva in catren: Misiras / Sunt in Iasi / Daca iesi, de la slujba / Vin la Cujba") a optat pentru canalia de Catavcncu, iar marele actor Iulian era pentru prostul de Farfuridi. Cum Suchianu a declarat ca el este pentru amandoi, Caragiale. ca adevarat om de teatru, 1-a inventat pe Agamita Dandanachc mai prost ca Farfuridi si mai canalie decat Catavcncu". Piesa a avui parte de 11 reprezentatii consecutive, succes, pe atunci, extraordinar. Si e probabil ca reprezentatiile ar fi fost mai multe daca unele gazete snoabe n-ar fi cerut ca, in zilele cu abonament, sa se programeze si alte spectacole. Ultimul spectacol din 1884 a avut loc la 23 decembrie. Regizor a fost marele Corist. Nottara (il interpreta si pe TipatescU), care a dat castig de cauza tuturor opiniilor autorului, iar distributia bine, fericit aleasa (Aristita Romanescu intruchipand-o pe Zoe TrahanachE). E bine sa mentionez pentru ceea ce voi nota mai tarziu, ca in memoriile Aristitei Romanescu se precizeaza ca autorul a participat la toate repetitiile, dand la citire, fiecarui rol intonatiile necesare". Si e bine sa notez ca pentru piesa Nationalul bucurestean a platit autorului 500 lei (leafa pe luna a unui profesor universitar era, atunci, 650 leI) iar Nationalul iesean, unde de asemenea s-a jucat O scrisoare a remunerat-o cu 40 de lei. Sa adaug ca piesa a fost publicata in Convorbiri literare", fireste fara plata, ca tot ce aparea in revista Junimii. A mai fost reprezentata, tot in 1884, si pe scena Nationalului craiovean. As voi sa amintesc, pentru rigoarea cu care dramaturgul isi veghea punerea in scena, un episod din 1895 cand, afland de un spectacol in beneficiu, cu actori improvizati, a Scrisorii pierdute, a amenintat teatrul bucurestean ca il actioneaza in justitie. Cu toata staruinta directiei teatrului, Caragiale a revenit cu o scrisoare amenintatoare, in care protesta ca artistii, cum aflu ulterior, si-au permis, cu autorizarea Directiei si in contra oricarei traditiuni, sa-si faca masti dupa chipul unor personaje onorabile si-nail puse in societate, lucru ce ma pagubeste foarte mult si in contra caruia trebuie sa se revolte cu toata puterea constiinta mea de artist". Si dramaturgul era, atunci, in 1895, proprietar de restaurant in gara Buzau. Nu arc rost, dupa o intinsa bibliografic care se inghesuie pe spatiul unui veac. sa-i adaug un comentariu in plus. E adevarat, piesa avea la origine, alegerile pentru Constituanta din 1883, care nazuia modificarea unui articol din Constitutie ce trebuia sa stipuleze alcatuirea a trei colegii electorale in loc de patru; fapt petrecut in 1884. Pentru aceasta modificare au avut loc mari dispute interioare in Partidul Liberal, aripa CA. Rosetti cerand modificarea pana chiar la crearea unui singur colegiu, iar cea braticnista silita, cam impotriva dorintei, sa se supuna campaniei dusa. prin Romanul", de directorul ei. Sa mai adaug ca militantismul lui Rosetti era judicios, urmarind sa loveasca in marca boierime ale caror venituri ii asigura omnipotenta electorala, cata vreme dreptul la vot era determinat de venit (censuL). Caragiale. om cu convingeri conservatoare si acum junimist, a zeflemisit, cu dreptate, aceasta disputa intestina pentru ca si prin revizuirea Constitutiei si crearea celor trei colegii in loc de patru, disparitatea nu se anula, ci se mentinea. E suficient sa precizez, cred, ca si in 1913 avea drept de vot numai 1,9% din populatia tarii (0,4% pentru Senat si 1,5% pentru Camera DeputatiloR). De altfel. Farfuridi. o caricatura, intr-un fel, bratienista, indecis, avea, cum se stie, urmatoarea opinie: Din doua una, dati-mi voie: ori sa se revizuiasca, primesc! dar sa nu se schimbe nimica; ori sa nu se revizuiasca. primesc! dar atunci sa se schimbe pe ici pe colo, si anume in punctele esentiale Din aceasta dilema nu veti putea iesi". Aici Catavencu, despre care Calinescu observa ca e un Mitica, exponent al campiei danubiene, ar reprezenta, desi in afara partidului, dezideratul rosettist. Dar el e un veritabil escroc patriotard si pe nimic din ceea ce afirma, demagogic si latrator, nu se poate pune temei. De fapt, Caragiale s-a folosit de acest episod politic pentru a crea o tipologie a lui, in care toate personajele sunt veroase, stupide si neoneste. Iar cel ce reprezinta, totusi, onestitatea, Cetateanul turmentat, e un alcoolic, usor de inselat, care are nevoie, pentru deciziile sale politice, de sfatul unei autoritati. Aici, adevaratul factor de putere e Zoe Trahanache pe care din toata tevatura politica nu o intereseaza decat nedeconspirarea biletelului ei de amor, adica pastrarea convenientelor sociale. Altfel spus, a fatadei statu quo-ulhi in aceasta comedie a personajelor care nu se uita, Zoe Trahanache este singurul element de drama autentica, traita grav, chiar daca pe alocuri in tonuri strigate. Piesa lui Caragiale nu e, cum credea D. A. Sturdza, un pamflet ci de o impartialitate desavarsita, a carei formula o da, cum se si cuvenea, Dandanache, cel care cumula, deopotriva, prostia si escrocheria patentata. Cum s-a vazut, Caragiale a tinut la mare cinste pastrarea spiritului intregei piese de teatru si al fiecarui personaj in parte, veghind atent punerile in scena. intr-un studiu recent recuperat al lui N. Steinhardt, despre Caragiale, de ale carui opinii ma despart hotarat in chiar esenta acestei exegeze teziste, se vorbeste, totusi, cu dreptate, ca cel din urma spectacol cu O scrisoare pierduta, care mai pastra spiritul dorit de autor, ar fi fost cel dintre razboaie, cand mai traiau actori care lucrasera sub supravegherea dramaturgului. As adauga ca o prelungire a acestei puneri in scena a piesei a fost spectacolul regizat de Sica Alexandrescu, prin anii cincizeci, pe care am apucat sa-1 vad. De atunci, cum arta spectacolului a devenit autonoma si suficienta siesi, destui regizori inoveaza in raspar cu spiritul capodoperei lui Caragiale. Am vazut un spectacol in care Zoe Trahanache, totusi o inalta doamna a urbei si care tine enorm la onorabilitate, era pusa sa se comporte intr-o scena ca o cocota in calduri care, incinsa, se indreapta cu Tipatescu in afara scenei, sa faca amor. E inutil, aproape, sa spun ca dramaturgul ar fi respins, cu indignare, o astfel de blasfemie, care demonstreaza, inainte de toate, ca regizorul n-a inteles mai nimic din spiritul operei pusa in scena. Dar n-ar trebui sa ma mai indigneze, daca, de curand, scena balconului din Romeo si Julieta, totusi clasicizata prin simbolistica ei universala, se petrecea intr-o cada de baie. Ca istoric literar ma simt solidar, intelectual, cu spiritul textului dramatic, condamnand, cu vigoare, transformarea lui in pretext pentru nastrusnicii regizoriale. Capodopera lui Caragiale, O scrisoane pierduta, a aparut de curand, la Editura Fundatiei Culturale Romane, sub ingrijirea si prezentarea d-lui Claudiu Constantinescu, in colectia Clasicii nostri". E o colectie bine gandita (textul bine ingrijit filologic, fiind precedat de o scurta prefata, urmat de un tabel cronologic sau excerpte din opiniile criticilor literari exprimate de-a lungul vremiI). Aici, in aceasta colectie, au aparut texte reprezentative din opera lui Sadoveanu (Hanu AncuteI), Slavici (Moara cu noroC), Eminescu (PoeziI), Alecsandri (Balta Alba, deci proza). . E o colectie utila si cautata, pe care Editura Fundatiei Culturale Romane o trimite, pentru uzul elevilor, si in Basarabia si Bucovina de Nord. intamplarea a facut ca mai inainte O scrisoare pierduta sa fi aparut la Editura Minerva in colectia, necesara, Biblioteca elevului". Link : Click !
  13. După alegerea colonelului Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5 ianuarie 1859) şi al Valahiei (24 ianuarie 1859), Principatele Române, noul stat creat atunci, a militat pentru recunoaşterea graniţelor şi statalităţii sale, lucru ce se întâmpla în 1861, când capătă numele de România. Acest nou stat a fost recunoscut de Marile Puteri, prin protecţia directă a lui Napoleon al III-lea al Franţei. Imperiul Otoman şi Austria înaintaseră proteste vehemente sub pretextul încălcării Convenţiei de la Paris, Austria aflându-se în război cu Franţa. Evident, protestul a rămas fără urmări negative pentru Principate. Cuza a fost ales ca domn datorită faptului că nu poseda ambiţii personale şi era de partea unioniştilor. Turcii ofereau şi ei o oarecare recunoaştere, printr-un “firman” pe care Cuza îl numi “act” şi care prevedea o unire pe o perioadă viageră a domniei lui domnitorului. Capitala se afla la Bucureşti şi avea un singur guvern şi o singură adunare. Oraşul era numit “Inima României” la acea perioadă, adoptând din 1869 în heraldica sa, vulturul şi zimbrul. Arhivele statului s-au centralizat în Bucureşti. Poşta Română şi-a deschis sedii în întreaga ţară, fiind înfiinţată şi o direcţie centrală a poştelor.În domeniul sanitar au fost de asemenea reforme de centralizare a instituţiilor sanitare de pe cuprinsul României. Tot atunci au apărut şi primele comisii moderne de statistică şi evidență a populaţiei, centralizându-se într-o bază comună de date toate informaţiile cetăţeneşti. Prin motivaţia culturală şi lingvistică dintre Moldova şi Valahia a fost posibilă această unire, fapt ce a reprezentat un proces complex din punct de vedere instituţional. Acest lucru a silit pe noul domnitor să iniţieze o serie de reforme interne. Bineînţeles că au existat şi anumite forţe ce se opuneau nouluiplan al lui Cuza, în principal guvernul din acea perioadă fiind în contradicţie cu această serie de reforme interne. O altă instituţie ce se opunea reformelor a fost Adunarea Legiuitoare, ce avea reprezentanţi din rândul boierilor, bisericii, burghezimii şi bancherilor. Şi liberalii Rosetti şi Brătianu se opuneau reformelor lui Cuza, considerându-l pe domnitor un despot ce se împotrivea proclamării republicii. Ani plini de reforme După mandatele de prim-miniştrii ale lui Barbu Catargiu şi Crețulescu şi eşuarea lui Cuza îna-şi începe programul politic, se va forma un nou guvern, condus de Mihail Kogălniceanu, ce va iniţia ca primă reformă:secularizarea averilor mănăstireşti (decembrie 1863). Astfel, Biserică va deveni o instituţie de stat ca şi celelalte, fără vreun drept aparte. Asta însemna că o mare parte din proprietăţile funciare ce aparţineau Bisericii au fost trecute în proprietatea ţăranilor, mai exact a cincea parte din pământul ţării. Faptul că Biserica poseda o oarecare autonomie faţă de vechiul regim, a contribuit la acest lucru. În ciuda protestelor venite de la mitropolitul Moldovei, Sofronie Miclescu, şi din partea călugărilor greci, Cuza a stabilit şi un venit de 10% asupra reprezentanţilor bisericii şi tot ce ţine de aceasta. Protestele călugărilor greci erau de așteptat, ştiindu-se faptul că mănăstirile din Muntele Athos primeau fonduri de la mitropoliţii români încă din secolul al XVI-lea. După reformele lui Cuza, slujbele în greacă au fostinterzise, cu excepţia a trei biserici în tot statul. Cuza a mai interzis de asemenea şi tăierea pădurilor mănăstireşti, în mod abuziv, de către călugării cei lacomi de avere. Egumenii greci erau de altfel obligaţi prin decret să restituie toate bunurile şi obiectele de cult Bisericii Române ce ţinea de stat. De exemplu, episcopul cel nebun, pe nume Filotei, de la Buzău, ce stăpânea o avere considerabilă, rămase fără bunurile sale urmând a fi demis şi înlocuit din funcţie. Un lucru asemănător a păţit şi mitropolitul Moldovei Sofronie Miclescu, pentru că a avut curajul să protesteze împotriva lui Cuza, urmând a fi demis şi el din funcţie şi trimis în surghiun la Slatina, la un alt exilat, pe nume Veniamin. La 2 mai 1864, Cuza va dizolva Adunarea Legiuitoare, şi va iniţia o nouă constituţie şi o nouă lege electorală, în urma Convenţiei de la Paris;schimbările au fostsusţinute de poporprintr-un referendum. Alexandru Ioan Cuza va da decretul oficial de executare a legii averilor mănăstireşti, impuse de Kogălniceanu. Lucrurile acestea lărgeau autoritatea lui Cuza şi reducea din puterea corpului legislative, compus din Cameră şi Senat. Se va crea Consiliul de Stat pentru pregătirea legilor interne, legile fiind reprezentate de “decretele domneşti”. Puterea legislative era deţinută de cele două camere:Adunarea Electivă şi Corpul Ponderator (Senatul), fapt ce asigură trecerea de la sistemul parlamentar unicameral la cel bicameral. Senatul se compunea din 64 de membri, ce erau aleşi în majoritate de către domnitor. În materie legislativă, domnitorul putea să aibă iniţiativa actelor normative, elaborate de Consiliul de Stat. În aceste condiţii, Corpurile legiuitoare aveau rolul de a le aproba, întărind puterea domnitorului. Legea electorală împărţea alegătorii în două categorii:alegători direcţi şi alegători primari. Alegătorii direcţi erau toţi cei care ştiau carte, plăteau o contribuţie de cel puţin patru galbeni şi împliniseră vârsta de 25 de ani. Alegătorii primari erau neştiutori de carte, darcareplăteau o contribuţie stabilită pe categorii, de la 48 la 110 lei. Cei care nu aduceau nici o contribuţie bănească erau excluşi de la vot. Tot în timpul lui Alexandru Ioan Cuza se concepe un cod penal şi unul civil, după modelul napoleonian francez. Prin “legea instrucţiunii publice” de la 1864, se proclama obligativitatea şi gratuitatea învăţământului primar. Atunci s-au stabilit trei grade de învăţământ:primar, secundar şi superior. Învăţământul primar era de patru ani, cel secundar de şapte ani, iar cel superior său universitar de trei ani. În planul justiţiei, au luat fiinţă următoarele instanţe judecătoreşti:judecătoriile de plasă, tribunalele judeţene, curţile de apel, curţile de juraţi sau Curtea de Casaţie, care era totodată şi instanţă de recurs. Elena Cuza, soţia domnitorului, va înfiinţa “Azilul de fete” ce-i va purta numele. Crearea Universităților și a Armatei Prima universitate din ţară ia naştere în 1860, la Iaşi şi va purta numele domnitorului. A doua va fi cea din Bucureşti, din 1864. Tot la Bucureşti va fi înfiinţată şi Şcoala Naţională de Arte Frumoase, sub conducerea lui Theodor Aman. De asemenea, o şcoală de medicină veterinară va fi inaugurată.Se va înfiinţa şi Şcoala Superioară de Ştiinţe şi Şcoala Superioară de Litere, punând bazele Universităţii de Stat din Bucureşti. Prin ajutorul acestor noi instituţii de învăţământ, se va trece de la ortografia chirilică la cea latină. În timpul lui Cuza va luă fiinţă, în mod oficial, Armata Naţională Română. Aceasta avea ordinul şi menirea să apere integritatea statului de orice atac străin. Concentrarea unităţilor militare avea loc în tabăra de la Floreşti. Tot atunci s-a înfiinţat şi Ministerul de Război și Arsenalul Armatei şi s-au pus bazele învăţământului militar.Cuza aînfiinţatGarda Naţională, aflată sub comanda sa, măsură în care corpul legislativ a văzut o scăpare spre un despotism absolutist, fapt ce contravenea Convenţiei de la Paris. Un alt tip de reformă, a fost reprezentată de ordinul fiscalităţii, unde au fost instituite o serie de impozite personale cetăţeneşti, în special cele funciare. Astfel, statul adopta o reformă modernă în ceea ce priveşte fiscalitatea. Tot atunci se organiza şi serviciul vamal, la fel şi cursul monetar, precum şi înfiinţarea unei linii de telegraf ce asigură legătura directă cu Rusia. Reforma agrară a fost practic propusă de conservatori, dar iniţiată de Cuza. Prin legea rurală din august 1864, peste 400.000 de familii de ţărani au primit pământ, iar aproximativ 60.000 de alţi ţărani au primit teren pentru casă şi grădină. Prin această reformă agrară ce lua sfârşit în anul următor, s-a desfiinţat orice urmă de feudalism, fapt ce a dat naştere unei perioade de început a dezvoltării capitaliste româneşti. Conştiinţa ţărănimii evolua, urmând ca producţia agricolă a ţării să crească într-un ritmsemnificativ. Cum ţăranii nu aveau banii necesari pentru a cumpăra terenurile de pământ, statul intervenea în această problemă şi astfel ţărănimea se angaja să plătească datoria către stat într-o perioadă de 30 de ani. Vechii proprietari urmau să fie despăgubiţi într-un termen de 10-15 ani. Ţăranii primeau pământ în funcţie de bunurile lor în natură, cum ar fi vite, cai etc. Această împărţire a terenului în scop agricol se făcea şi după criterii geografice, de exemplu în Moldova dintre Carpaţi şi Prut și Câmpia Română, suprafeţele erau mai mari, astfel că ţăranii din acele zone puteau primi o suprafaţă de teren mult mai întinsă, faţă de cei din zonele de munte. De exemplu, se putea oferi o suprafaţă de1600 mp în zona de câmpie şi 1200 mp în zona de munte. Ţăranilor li s-a permis şi dreptul la pădure, pentru a aduna lemne de foc, necesare încălzirii pe timp de iarnă în mod special. Se desființau şi taxele plătite de ţărani boierilor sub diverse forme precum dijme (claca sau zilele de meremet), urmând a fi introdus un tarif de impozitare la nivel naţional, către stat. Ţăranii care aveau pământ mai mult puteau să vândă o parte din el altor ţărani care aveau o suprafaţă mai puţin întinsă, în special celor ce primiseră teren doar pentru casă şi grădină. Lipsa unor măsurători profesionişti de terena dus la diferite dispute. Această reformă agrară practic a împiedicat o posibilă răscoală ţărănească şi a asigurat domnitorului sprijinul loial al ţărănimii. Tot atunci a început şi construcţia de căi ferate, începând cu ruta București-Giurgiu. Prin această serie de reforme naţionale, s-au pus bazele înfiinţării statului naţional român modern. În 1864, se promulgau legi ce priveau organizarea administraţiei, iar judeţele şi comunele erau administrate de consilii alese pe baza votului cenzitar. Astfel, mai multe comune formau o plasă, iar mai multe plăşi un judeţ. În fruntea administraţiei judeţene era numit un prefect, în timp ce în fruntea unei plase un subprefect. Primarii conduceau comunele. În 1866, Cuza va fi silit să abdice de la tron, în urma coalizării la putere a unor indivizi ce aveau alte interese de ordin internaţional și aserveau statul centrelor de conducere externe.După alcătuirea locotenenţei domneşti, formată din Lascar Catargiu ce reprezenta Moldova şi conservatorii, Nicolae Golescu al Ţării Româneşti şi liberalilor precum şi colonelul Nicolae Haralambie, ce reprezenta armata, principele german Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen venea pe tronul României, urmând a fi uns rege al acesteia la 10 mai 1881. Link : Click !
  14. ba derbedeu poti sa intri linistit man, e ora 10 nu mai merge sa dam rw

    1. SMOKER

      SMOKER

      @DERBE ce zic baietii ?