MeXi

Members
  • Content count

    514
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    6

MeXi last won the day on 16 May 2017

MeXi had the most liked content!

Community Reputation

114 Respected

7 Followers

About MeXi

  • Rank
    Boxing Champion
  • Birthday 12/03/1995

Profile Information

  • Gender
    Male
  • Location
    Pitesti
  • Interests
    Nu, dreptatea nu-i nimic f─âr─â putere.

Previous Fields

  • Nick SA:MP
    MexicanuL
  • Nick CS
    MexicanuL
  • GFX Skill
    No Info

Recent Profile Visitors

3070 profile views
  1. Sunt recorduri insolite, dar care nu folosesc la nimic ┼či doar un nebun ar ├«ncerca s─â le bat─â. Dintr-o manie sau dintr-un capriciu, autorii acestor ÔÇťperforman┼úeÔÇŁ ┼či-au dus a┼ča-zisele abilit─â┼úi la extrem, astfel c─â lumea a trebuit s─â-i ia ├«n seam─â. A┼ča li s-a dat un loc ├«n Cartea Recordurilor, ├«ns─â sunt departe de a st├órni admira┼úie. 10. Antanas Kontrimas Acest b─ârbat din Lituania este posesorul celei mai puternice b─ârbi din lume. El se laud─â c─â poate ridica cu barba sa 63,8 kg, dovedind asta ├«n timpul unei demonstra┼úii pentru Cartea Recordurilor, c├ónd a s─âltat de la sol o domni┼čoar─â care avea aceast─â greutate. 9. Lee Redmond Este posesoarea celor mai lungi unghii din lume care au fost v─âzute vreodat─â pe P─âm├ónt. Aceast─â americanc─â din Utah nu ┼či-a mai t─âiat unghiile din anul 1979, dar din nefericire pentru ea ┼či le-a pierdut ├«n 2009, ├«ntr-un accident de ma┼čin─â. Chiar ┼či a┼ča, a r─âmas ├«n Cartea Recordurilor, lungimea maxim─â a unghiilor sale fiind m─âsurat─â la 8,65 metri. 8. Suresh Joachim Este recordmanul recordurilor, acest b─ârbat din Sri Lanka dobor├ónd peste 60 de recorduri mondiale, ├«n diferite ┼ú─âri. Ultimul dintre ele a fost acela s─â bat─â mingea de baschet ├«n continuu, timp de 24 de ore. ├Äntre altele, el a mers ├«n jos ┼či-n sus pe sc─ârile rulante ├«ntr-un mall din Australia parcurg├ónd distan┼úa total─â de 225,44 km, iar la nunta sa din 2003 a avut un num─âr record de cavaleri de onoare, 47, ├«n timp ce num─ârul domni┼čoarelor de onoare a fost de 79, tot un record. 7. Lee Weir Acest neo-zeelandez de 28 de ani a f─âcut o manie pentru desenele animate ┼či a devenit omul care are pe corp cele mai multe tatuaje cu personaje din benzi desenate. De fapt, Lee Weir este un fan al familiei Simpson, iar vara trecut─â cei de la Guinees Book i-au num─ârat pe corp 41 de tatuaje cu Homer Simpson ├«n diferite ipostaze, astfel c─â i-au omologat recordul. 6. James Brown Acest englez din Nottingham are o pasiune c─ârora multora nu le-ar trece prin cap c─â ar putea s─â o dezvolte cineva. El este ├«nnebunit dup─â aspiratoare ┼či are ├«n colec┼úie mai multe dec├ót magazinele de specialitate. De fapt, impresionanta sa colec┼úie cuprinde 322 de modele diferite. Interesul s─âu pentru aspiratoare a ap─ârut ├«nc─â de la v├órsta de 4 ani, ├«ns─â primul aspirator l-a primit abia la 12 ani. ├Än colec┼úia sa se afl─â ┼či aspiratoare rare, cum ar fi m─ârcile Kirby, Scott sau Fetzer. 5. The Guy Hiang O bizarerie mai mare cu greu poate fi imaginat─â. Acesta este omul cu cele mai multe rota┼úii pe minut, la propriu, el ├«nv├órtindu-se de 141 de ori ├«n 60 de secunde, cu ajutorul unei ma┼čini de g─âurit fixate ├«n tavanul unui apartament. Hiang trebuie s─â fie tare m├óndru de performan┼úa sa, at├óta vreme c├ót a fost omologat─â ┼či de cei de la Cartea Recordurilor. 4. Linsey Lindberg Este cea mai puternic─â femeie din lume, dar afi┼čeaz─â acest lucru ├«ntr-un mod destul de dubios. Spre exemplu, ├«n Cartea Recordurilor este trecut─â ca fiind femeia care a zdrobit cele mai multe mere cu bicep┼čii, ├«ntr-un minut. Num─ârul acestora a fost de 10. 3. Ashrita Furman Este un record-breaker, fiind de┼úin─âtorul a aproape 200 de recorduri consemnate ├«n Guiness Book. Nu mai departe de vara trecut─â a creat cea mai lung─â ghirland─â de flori din lume, care are o lungime total─â de 7,3 km ┼či o greutate de 1,7 tone. ├Äntre altele, a efectuat 27.000 de s─ârituri cu m├óinile deasupra capului ┼či picioarele dep─ârtate, a ┼úinut ├«n balans pe un singur deget un tac de biliard timp de ┼čapte minute ├«n fa┼úa piramidelor din Egipt, a participat la o curs─â de alerg─âri contra unui iac ├«n Mongolia ┼či a stabilit recordul mondial de vitez─â pe o mil─â, deplas├óndu-se s─ârind pe o minge de mari dimensiuni, de-a lungul Marelui Zid Chinezesc. 2. Majed Al-Malki Aceste sirian este cunoscut ca omul care a reu┼čit s─â bage ├«n gur─â cei mai mul┼úi scorpioni, vii, 22 ┼či s─â-i m─ân├ónce ├«n 20 de secunde. "Dintotdeauna hobby-ul meu a fost s─â m─ân├ónd scorprionii de vii", explic─â el, ad─âug├ónd c─â la fiecare mas─â consum─â cel pu┼úin 50 de astfel de insecte mortale. "De-a lungul vremii am mai m├óncat ┼či vreo 10 ┼čerpi", mai spune sirianul de 45 de ani. 1. Michele Santelia Este de┼úin─âtorul unuia dintre cele mai ciudate recorduri din istoria Guiness Book, cele mai multe c─âr┼úi scrise cu cuvinte inversate. Mai exact cuvinte scrise de la sf├ór┼čit la ├«nceput ┼či nu inversiuni. 67 de c─âr┼úi a scris a┼ča. Mai exact: 3.663.324 de cuvinte, 20.680.060 de caractere, 266.741 de paragrafe ┼či 516.498 de r├ónduri.
  2. Sondajele de opinie efectuate in mai toate tarile lumii arata ca aproximativ jumatate din populatia globului crede in existenta OZN-urilor, si asta in timp ce un procent de 5% dintre persoanele intervievate a avut parte de o intalnire de gradul III. Evident, multe dintre aparitiile OZN s-au dovedit, de-a lungul timpului, simple fenomene naturale, produse de om sau falsuri. Si totusi, exista inca o categorie de fenomene care sfideaza, practic, orice explicatie logica, si sunt atat de frapante incat au devenit parte a folclorului urban. In cele ce urmeaza va vom prezenta si noi 10 dintre cele mai cunoscute astfel de fenomene a caror autenticitate este mai presus de orice banuiala. 10. OZN-ul din Vestul Salbatic - 1896 Nu multi stiu faptul ca primele rapoarte documentate cu privire la aparitia OZN-urilor dateaza de cel putin un secol. Prima relatare de acest gen vine din anul 1896 si, din cate se pare, bizarul eveniment s-a manifestat cateva luni bune inainte sa dispara definitiv. Totul a inceput in California, in noimebrie 1896, cu o lumina neidentificata pe care sute de persoane au observat-o pe cer si care se deplasa lent, impotriva vantului, atat ziua cat si noaptea. O saptamana mai tarziu, acelasi fenomen a fost semnalat si in San Francisco, iar pana in luna decembrie a aceluiasi an, sute de rapoarte cu privire la aparitia aceleiasi lumini de origine necunoscuta, care se indrepta dinspre Pacific catre continentul american, au fost inregistrate de autoritatile vremii. Au urmat doua luni in care niciun obiect zburator neidentificat nu a mai fost semnalat, si asta pana in luna martie a anului 1897, atunci cand un obiect in forma unei tigari a fost din nou observat pe aproape toata suprafata Statelor Unite ale Americii, din Nebraska pana in Michigan si din Minnesota pana in Texas. Se estimeaza ca de-a lungul celor cateva luni au fost inregistrate cateva mii de rapoarte ale martorilor oculari si totusi, nici pana astazi, nu s-a gasit o explicatie plauzibila a acelor fenomene. Scepticii au incercat sa aduca in discutie posibilitatea unei isterii in masa, sau chiar a unui prototip de avion terestru, creat cu ani buni inaintea celui al fratilor Wright, dar aceste ipoteze par chiar mai fanteziste decat cea care sustine prezenta unui OZN veritabil. 9. Voronezh, Rusia - 1989 Povestea extraterestrilor care au aterizat in parcul din centrul orasul rusesc Voronezh ar putea sa para o stire de senzatie. In fond, a si fost una, mai ales ca toate agentiile de presa ale lumii au preluat informatia de la ITAR TASS, expunand pe larg subiectul in mass-media acelor ani. Insa faptul ca au existat zeci de martori la acest fenomen cel putin bizar si, mai ales, ca secretomania autoritatilor de la Moscova a fost rupta tocmai de un atare eveniment, ridica orice umbra de indoiala de deasupra cazului de la Voronezh. Conform versiunii publicate de agentia ITAR TASS, un obiect zburator neidentificat a aterizat in parcul central din orasul Voronezh, in data de 27 septembrie 1989, in jurul orei 18:30. Persoanele care au asistat la eveniment au declarat ca inainte ca nava sa fie vizibila, pe cer a aparut o lumina pala, iar culoarea acesteia s-a intensificat, capatand nuante de rosu in momentul in care s-a apropiat de pamant. Multimea s-a strans imediat in jurul obiectului care tocmai aterizase, la timp pentru a fi martora aparitiei unor fiinte foarte inalte, cu costume argintii si cizme in culoarea bronzului. Se pare ca in acel moment, un baietel a tipat de frica, dar a fost suficient ca atentia fiintelor extraterestre sa se indrepte catre el pentru a ingheta de frica. Toata lumea a inceput sa se agite, iar tipetele de panica si busculada creata au dus la disparitia rapida a humanoizilor. Intre aparitia navei si decolarea ei brusca nu trecusera mai mult de 5 minute. Genrikh Silanov, seful Laboratorului Geofizic din Voronezh a declarat pentru ITAR TASS ca in urma cercetarilor intreprinse la fata locului, au fost descoperite, in locul in care a aterizat nava, mai multe cavitati precum si doua bucati de roca. Materia a fost transportata de urgenta la laboratoarele de la Moscova pentru a fi analizata. La prima vedere, rocile pareau niste bucati de gresie de culoare rosie. Silanov avea sa anunte, intr-o emisiune televizata, ca urmeaza sa fie efectuat un al doilea set de teste inainte de a trage concluzii pripite. Acela a fost si momentul in care s-a pomenit pentru ultima data despre fenomenul de la Voronezh. Ceea ce a urmat tine numai si numai de speculatiile nascute pe marginea acestui caz. 8. Roswell - 1947 Evenimentul de la Roswell, 1947, este considerat si astazi drept cea mai ampla si mai controversata intalnire de gradul III din toate timpurile. Practic, cu acest caz a inceput era febrei cautarii omuletilor verzi, sau gri dupa caz, si a OZN-urilor. Tot cu acest eveniment au intrat in cultura populara termeni mai putint cunoscuti pana in acel moment: Aria 51, conspiratia OZN-urilor, oamenii in negru s.a.m.d. Ce s-a intamplat atunci? La 7 iulie 1947, armata americana ar fi recuperat epava unui OZN care s-ar fi prabusit langa oraselul Roswell din New Mexico. Si in acest caz, un numar impresionant de persoane - peste 100 - afirma ca ar fi vazut fie OZN-ul, fie epava acestuia. Mai mult de atat, conspirationistii speculeaza ca americanii ar fi recuperat cadavrul unui extraterestru (sau chiar un extraterestru in viata). Explicatia oficiala - cum ca s-ar fi prabusit un balon meteorologic - nu a multumit pe nimeni. De atunci, numarul celor care afirma ca au vazut OZN-uri a explodat, iuresul dezvaluirilor, controverselor si cercetarilor stiintifice si pseudo-stiintifice devenind un fenomen in masa, la scara planetara. Documentele oficiale, declasificate in anul 1995, sustin ca mitul OZN-ului prabusit a fost creat tocmai de armata americana pentru a ascunde adevaratul scop al operatiunii denumita Mogul. In realitate, ar fi fost vorba de un proiect secret prin care baloane de inalta altitudine ar fi fost lansate de SUA pentru a recepta urme ale testelor nucleare sovietice in atmosfera superioara, iar ceea ce s-a prabusit la Roswell nu era decat un astfel de balon. Din pacate pentru declasificatorii dosarului, nu mai erau prea multe persoane care sa creada in aceasta ( oare a cata? ) poveste a armatei americane. 7. Incidentul de la Teheran - 1976 Pana in anul 1976, scepticii fenomenului OZN aveau un argument forte, acela ca OZN-urile nu apar pe aparatele radar, de aceea ele ar fi tinut mai mult de legendele urbane si de o bogata imaginatie a celor care sustineau ca le-au vazut. In acel an, insa, totul s-a schimbat. Mai precis, la 19 septembrie 1976, an in care Iranul era inca un aliat de nadejde al SUA, mai multe avioane de lupta au fost ridicate de la sol in regim de urgenta pentru a intercepta o flota de obiecte zburatoare neidentificate ce fusese observata deasupra Teheranului de absolut toate statiile radar din zona. Ceea ce a urmat a ramas pana astazi fara o explicatie plauzibila. Pilotii de vanatoare iranieni au incercat sa se apropie de flota OZN, fara succes insa, toti pilotii sustinand ca aparatura de zbor se defecteaza inexplicabil in momentul in care se incearca interceptarea misterioaselor masinarii zburatoare. Mai mult, sistemul de zbor al unuia dintre avioanele de vanatoare s-a oprit complet in momentul in care pilotul s-a apropiat prea mult de unul dintre OZN-uri. Incidentul este privit ca primul eveniment de acest gen, eveniment in care o flota OZN a fost detectata de radare si, mai mult, chiar de satelitul militar DSP-1. Atunci cand scepticii au incercat sa explice fenomenul, sustinand ca pilotii au urmarit, pur si simplu, lumina venita de la planeta Jupiter, ei a fost intampinati cu rasete din partea auditoriului. 6. Flota stelara din Belgia - 1990 Un incident similar cu cel de la Teheran, din anul 1976, s-a petrecut relativ recent, in Belgia, acolo unde implicate in urmarirea OZN-urilor au fost mai multe avioane de vanatoare NATO. Totul a inceput in dupa-amiaza de 30 martie, 1990, atunci cand atat radarele civile de pe aeroporturile belgiene cat si cele militare au semnalat prezenta unei escadrile de obiecte zburatoare neidentificate, de forma triunghiulara. Nu numai ca avioanele NATO au fost depasite net de viteza OZN-urilor, dar martorii oculari sustin ca acestea erau capabile de manevre care ar fi ucis orice pilot uman. Diferenta dintre incidentul de la Teheran si cel din Belgia este aceea ca in cazul celui de al doilea exista sute de martori oculari si chiar fotografii ale bizarelor aparate de zbor, ceea ce face din acest eveniment unul dintre cele mai bine documentate cazuri de acest gen din istorie. 5. Zborul JAL 1628, Japonia -1986 La data de 16 noiembrie 1986, un avion de pasageri apartinand Japan Air Lines, mai precis zborul 1628, a anutat turnului de control faptul ca in imediata sa apropiere a aparut un obiect zburator neidentificat de dimensiuni de-a dreptul uriase. Pilotii au relatat ca obiectul, care a zburat paralel cu avionul pentru aproape 50 de minute, avea dimensiuni de peste 3 ori mai mari decat cele ale unui portavion. In plus, marturia pilotilor este dincolo de orice banuiala, mai ales ca absolut toti pasagerii zborului au sustinut aceeasi declaratie. Dupa ce a insotit aproape o ora avionul japonez, OZN-ul a disparut deasupra Alaskai, nu inainte de a fi reperat atat de radarele japoneze cat si de cele americane, civile si militare. Faptul ca membrii echipajului si multi dintre pasagerii acelui zbor au ales sa vorbeasca in public, fara rezerve, despre bizarul incident, face fenomenul sa para cu atat mai veridic si mai greu de explicat. 4. Incidentul Mantell - 1948, prima victima umana in contact cu un OZN A fost, cu siguranta, incidentul care a schimbat perceptia publicului avid de povestiri OZN fata de intentiile posibililor vizitatori din spatiul extraterestru. Daca pana in acel moment, oamenii vedeau in "omuletii verzi" de pe alte plante niste prieteni simpatici, dupa incidentul Mantell au inceput sa ia nastere scenariile cu privire la intentiile ostile ale extraterestrilor. Ce s-a intamplat, mai exact? In data de 7 ianuarie 1948, capitanul Garzii Nationale Aeriene, Thomas F. Mantell, a anuntat prin radio ca in fata avionului sau a aparut un obiect zburator neidentificat, de forma unui disc argintiu, care se misca cu o viteza ametitoare, si ca va porni in urmarirea acestuia. Lipsit de oxigen, zburand la o altitudine foarte mare, Mantell ar fi lesinat, au sustinut oficiali ai armatei, moment urmat de prabusirea avionului si moartea pilotului. Informatiile obtinute atunci de la armata americana nu aduc prea mult in discutie originile OZN-ului urmarit de Mantell, in schimb, sustin ca zelul pilotului si optiunea sa de a nu respecta normele de siguranta ale zborului au fost cele care i-au pecetluit soarta. Cel mai probabil, au sustinut aceiasi oficiali, Mantell a urmarit un balon meteorologic. 3. Luminile din Pheonix - 1997 Probabil unul dintre cele mai recente si mai faimoase incidente OZN este cel care a avut loc in Pheonix, Arizona, in anul 1997. Ceea ce face incidentul cu atat mai spectaculos este numarul urias de martori (printre acestia aflandu-se chiar guvernatorul statului Arizona) care a asistat la neobisnuitul spectacol de lumini care a durat aproape trei ore. Martorii afirma ca au putut vedea clar mai multe lumini care se deplasau tacut dintr-o parte in alta, precum si o uriasa silueta triunghiulara a ceea ce parea un OZN de dimensiuni gigantice. Scepticii s-au grabit sa afirme ca, mai mult ca sigur, a fost vorba de un experiment militar, varianta adoptata ulterior si de armata americana. Disputa a ramas, insa, una apriga in jurul evenimentului din acea seara de 13 martie 1997, cu atat mai mult cu cat "experimentul" nu s-a produs decat o singura data, lasand loc speculatiilor din toate partile. 2. OZN-urile din China - 2010 De aceasta data nu este vorba de un singur incident ci de o intreaga serie de aparitii bizare care au reusit sa starneasca panica atat in randul chinezilor cat si a oamenilor de pretutindeni. Aparitiile au inceput in luna iulie a acestui an si au continuat pana in luna septembrie, ambsolut toate incidentele avand loc in fata a sute sau mii de martori. La 11 septembrie, Aeroportul Batou din Mongolia Interioara a fost inchis pentru aproape o ora din cauza obiectului zburator care a perturbat traficul in vazul a sute de martori. Cu doar 5 zile inainte, la 6 septembrie, in orasul Haining din provincia Zhejiang, reporterii televiziunii nationale au reusit sa surprinda pe pelicula, pentru aproape 40 de minute, un OZN mult mai mare si mai stralucitor decat stelele din jurul sau. Mai mult, OZN-ul isi putea schimba forma si era inconjurat de luminite. La 7 iulie, Aeroportul International Xiaoshan din Hangzhou a fost inchis si peste 20 de zboruri amanate din cauza unei uriase sfere stralucitoare care a aparut brusc pe cer si asta in timp ce la 15 iulie, in jurul orei 8 PM, in parcul central din Chongqing din sud-vestul Chinei, un obiect de forma unui diamant a zburat timp de o ora deasupra parcului, si asta in vazul a zeci sau sute de martori. Pana in prezent, nimeni nu a oferit vreo explicatie cu privire la aparitia acestor fenomene. 1. Inaltimea 611, URSS - 1986 Incidentul din 29 ianuarie 1986 este, probabil, la fel de cunoscut in lumea ufologilor ca si cazul Roswell din SUA, si a avut loc in apropierea orasului Dalnegorsk din Extremul Orient rus. Numerosi martori sustin ca in jurul orei 20:00 au observat un urias disc luminos, de culoare rosie si cu dimensiuni apropiate de cele ale discului Lunii, disc ce parea sa zboare paralel cu solul, la o altitudine de maxim 700-800 de metri, fara a emite, insa, vreun sunet. La scurt timp de la aparitia sa, obiectul a inceput sa coboare vertiginos, pana s-a prabusit intr-o baie de lumina care a durat circa o ora dupa prabusirea bizarului OZN. La trei zile dupa producerea incidentului, o echipa de ufologi, condusa de Valeri Dvuzhilny, s-a deplasat la locul cu pricina, acolo unde a anuntat ca a descoperit un peisaj de-a dreptul selenar.Solul parea ca fusese supus unei temperaturi uriase pe o suprafata de 2x2 metri, rocile erau inegrite iar ramasitele carbonizate ale unui copac erau vizibile in imediata apropiere. Analizele la fata locului au scos la iveala mai multe particule cristalizate, identice cu cele descoperite in situl de la Tunguska, precum si importante cantitati de zinc, bismut, siliciu si alte elemente chimice rare (circa 13 kilograme de probe au fost ridicate de la fata locului). Un alt element descoperit in cantitate mare a fost aurul, si asta in conditiile in care nu exista mine de aur in apropiere de Dalnegorsk. Atunci cand au incercat sa afle compozitia chimica a particulelor cristalizate, oamenii de stiinta rusi au observat ca acestea nu se dizolva in acizi sau in solventi organici si sunt rezistente chiar si in fata unor temperaturi extrem de ridicate. Ulterior, lumini similare celei din seara de 29 ianuarie au fost semnalate pana in anul 1987, fara insa a mai exista relatari despre vreo alta prabusire.
  3. Nu mai e decat un pas pana la intalnirea cu extraterestrii. Cel putin asa sustin reprezentantii Academiei de Stiinte din Anglia. Si nu vorbesc de o civilizatie, ci de o suta chiar. ÔÇ│Acum nu ne mai intrebam daca suntem in Univers, ci cand ne vom intalni cu civilizatiile extraterestreÔÇŁ, ne sugereaza oamenii de stiinta care par destul de increzatori intr-o astfel de intalnire. Acestia au publicat un studiu in revista Philosophical Transactions of the Royal Society Academy si apoi prealuat si de BBC in care vorbesc despre existenta civilizatiilor extraterestre, numarul acestora fiind estimat la o suta pe baza unui calcul propus in 1960 de astronomul Frank Drake, in prezent coordonatorul SETI, programul pentru cautarea civilizatiilor extraterestre. ÔÇťIn baza cunoscutei ecuatii Drake, care ajuta la determinarea numarului de civilizatii din galaxie si posibilitatea venirii in contact cu ele, putem spune ca, in fiecare moment, in Univers, exista intre 10 si 100 de civilizatii extraterestreÔÇŁ, a declarat dr. Martin Dominik, profesor la St. Andrews University. Expertii britanici recomanda infiintarii in cadrul structurilor ONU a unei agentii speciale competente care sa se ocupe de problemele legate de asteptata intalnire cu civilizatiile extraterestre. Incredibil! Pe Gliese 581g, sora geamana a Pamantului, cresc plante negre?! Dr. Martin Dominik a incercat sa ne si pregateasca pentru o astfel de intalnire, sugerand faptul ca asemenea civilizatii nu sunt ÔÇťgeneratoare de pericoleÔÇŁ, asa cum se crede. Universul, surprins in cea mai detaliata imagine de pana acum. FOTO NASA a gasit prima planeta solida, de marimea Terrei, la 560 ani lumina Super-Pamantul - o planeta cu 75% apa, la 40 de ani lumina distanta de noi! Teorii privind efectele unei intalniri de gradul 3 Oamenii de stiinta spun ca frica de necunoscut a generat de-a lungul timpului o gramada de ipoteze apocaliptice despre intalnirea cu fiintele din afara globului terestru. Daca unii cred ca un asemenea eveniment este de dorit, alti oameni de stiinta spun ca ar trebui sa evitam pe cat posibil o asa intalnire. Vezi mai jos cateva dintre teoriile privind contactul cu lumea extraterestra. Simon Conway Morris, Cambridge: ÔÇťEste foarte multa liniste in spatiu, dar lucrurile nu vor ramane asaÔÇŁ Dr. Simon Conway Morris de la Universitatea Cambridge este unul dintre oamenii de stiinta care au participat la studiul mentionat mai sus. Omul de stiinta a spus ca civilizatiile extraterestre au avut tot timpul sa se dezvolte in conditiile in care in Cosmos exista cel putin 100 de miliarde de galaxii, iar sistemul nostru solar este tanar in comparatie cu restul Universului, o diferenta de 9,1 miliarde de ani. Dar dr. Morris sustine ca o intalnire cu civilizatiile extraterestre nu ar avea efecte benefice pentru omenire. Asta pentru ca ar fi interesati doar de resursele Terrei. Stephen Hawking: ÔÇťExtraterestrii exista, dar nu trebuie sa-i contactamÔÇŁ La randul sau si omul de stiinta Stephen Hawking crede ca o asemenea intalnire de gradul 3 nu ar fi indicata. Acesta spune ca e posibil ca extraterestrii sa-si fi irosit toate resursele planetei lor si sa incerce sa descopere unele noi. ÔÇťIntr-o asemenea situatie, extraterestrii ar putea cauta planete noi pe care sa le colonizeze. In cazul in care ar intra vreodata in contact cu noi, situatia ar putea fi similara cu descoperirea Americii. Cu totii stim ce s-a ales de indieniÔÇŁ, a adaugat Hawking. Geniul Stephen Hawking: Rasa umana va disparea daca nu colonizam spatiul ÔÇťExtraterestrii exista! Nu incercati sa-i contactati, pentru ca muriti!ÔÇŁ Albert Harrison, psiholog: ÔÇťPoate ca ei sunt prea departe de noi si niciodata nu vom reusi sa ne intalnim unii cu altiiÔÇŁ Acesta este de parere ca extraterestrii nu isi doreasc cucerirea intregului spatiu interstelar. Dar isi fundamenteaza teoria pornind de la ideea ca oamenii tind catre coexistenta pasnica. Iar daca extraterestrii seamana cu noi, atunci vor impartasi si ei aceeasi atitudine nonviolenta. ÔÇťOrice este posibil. Ei pot exista, insa noi nu stim exact ce cautamÔÇŁ, mai spune Harrison. Afla mai multe despre secretele din dosarele OZN: Dosarele OZN din Marea Britanie au fost declasificate Astronomul de la Vatican: Extraterestrii sunt prietenii lui Dumnezeu! Parintele Gabriel Funes, astronomul sef al Vaticanului, marturiseste ca el crede in existenta ÔÇťfratilor extraterestriÔÇŁ si ca omenirea nu este singura forma de viata din Univers, ba din contra, ar putea fi ultima. Acesta crede in existenta unei intregi comunitati extraterestre, care este ÔÇťin stransa relatie de prietenie cu CreatorulÔÇŁ. Vezi aici ce mai spune astronomul de la Vatican! Ce cred oamenii? Sondajele efectuate de-a lungul timpului arata ca oamenii nu privesc cu teama o posibila intalnire cu o civilizatie extraterestra. De exemplu, printre oamenii obisnuiti, 86% dintre americani sunt de parere ca extraterestrii sunt fiinte prietenoase. Afla mai multe despre studiile demarate in diferite tari! Primele ÔÇťdoveziÔÇŁ Obiectele neidentificate si extraterestrii apar inca din Antichitate in picturi, pietroglife sau sculpturi, care par a fi marturia trecerii OZN-urilor pe Terra si chiar sprijina ideea contactului cu lumea extraterestra. Iata cateva dovezi din istorie! Mitul cercurilor din lanul de grau Apar peste tot in lume si sunt considerate a fi semne lasate de extraterestri pe Pamant! Este vorba despre controversatele cercuri din lanurile de grau. Dar ce sunt cu adevarat aceste desene geometrice: fenomene paranormale sau afaceri profitabile? Topul tarilor vizitate de extraterestri Multi sunt tentati sa spuna ca SUA reprezinta cea mai vizitata zona de catre fiintele de pe alte planete, insa conform stirilor publicate de-a lungul timpului, ÔÇťomuletii verziÔÇŁ au fost vazuti pe tot globul pamantesc, incepand cu Panama si terminand cu Pyongyang.Vezi un top cu tarile vizitate adesea de astfel de creaturi. De asemenea, sa nu uitam de pozele si filmulete inregistrate de amatori din lumea intreaga privind vizitele omuletilor verzi. Cel mai comentat articol de pe site-ul nostru prezinta poze cu un obiect zburator neidentificat pe o plaja din Malaezia. Vezi mai jos topul celor mai comentate articole despre vizitele omuletilor verzi! Extraterestrii invadeaza Romania! OZN-uri in Fagaras? A filmat un EXTRATERESTRU chiar in casa lui! Facatura?! Mai gandeste-te! Extraterestrii, in turneu prin UK! Trei orase vizitate in doua saptamani OZN deasupra Moscovei! VEZI VIDEO! OZN deasupra orasului Niagara Falls!? OZN pe cerul Germaniei! Chiar crezi ca nu exista extraterestri? Mai gandeste-te! Vezi GALERIE FOTO! OZN sau inventie revolutionara a aviatiei americane? TU CE CREZI? Cele mai tari filme cu extraterestri E.T. The Extra-Terrestrial (1982), regizat de Steven Spielberg, a fost votat cel mai bun film cu extraterestri din toate timpurile, conform Telegraph.co.uk. Lungmetrajul clasic spune povestea unui extraterestru care ramane izolat pe planeta noastr─â. Este descoperit de un baie┼úel de zece ani, iar intre cei doi se naste o relatie de prietenie speciala. E.T. a inregistrat incasari foarte mari si a fost distins cu patru pemii Oscar.
  4. Masivul Central Francez Masivul Francez Muntii Vosgi se situeaz─â ├«n vestul Fran╚Ťei forma╚Ťi ├«n orogeneza hercinic─â prin ├«ncre╚Ťire ╚Öi eroziune roci metamorfice afecta╚Ťi de vulcanismul din neozoic - conuri ╚Öi cratere ├«n partea de sud se g─âse╚Öte relief carstic cu numeroase sectoare de chei alt. max. - 1886 m (Mont-Dore, vf vulcanic Puy de Sancy) Meseta Spaniola Meseta Spaniola se afl─â ├«n partea central─â a peninsulei Iberice forma╚Ťi ├«n orogeneza hercinic─â prin ├«ncre╚Ťire ╚Öi eroziune roci metamorfice erodat─â ╚Öi faliat─â - culmi alungite numite sierre relief ruiniform ap─ârut prin eroziune cele mai ├«nalte v├órfuri cu relief glaciar (Sierra de Gredos - 2592 m) Mun╚Ťii Vosgi (P─âdurea Neagr─â) situa╚Ťi ├«n Germania forma╚Ťi ├«n orogeneza hercinic─â prin ├«ncre╚Ťire ╚Öi eroziune roci metamorfice un sistem de horsturi (P─âdurea Neagr─â ╚Öi Vosgii) ╚Öi grabene (Valea Rinului) altitudini ce dep─â╚Öesc 1400 de metri relief vulcanic Masivul ╚śistos Renan are orientare est-vest ╚Öi se afl─â pe de-o parte ╚Öi pe alta a Rinului forma╚Ťi ├«n orogeneza hercinic─â prin ├«ncre╚Ťire ╚Öi eroziune roci metamorfice afecta╚Ťi de erup╚Ťii vulcanice relief vulcanic ├«n─âl╚Ťime medie : 600ÔÇô800 m Mun╚Ťii Jura Mun╚Ťii Jura se situeaz─â ├«n nordul Alpilor forma╚Ťi ├«n orogeneza hercinic─â prin ├«ncre╚Ťire ╚Öi eroziune roci metamorfice alt. max. 1723 m - V├órful Cr├¬te de la Neige straturi de roc─â dispuse ├«n cute regulate, paralele ╚Öi o structur─â ce a dat na╚Ötere reliefului jurasian Patrulaterul Boemiei se situeaz─â ├«n Cehia alc─âtuit din Podi╚Öul Boemiei, ├«ncadrat de Colinele Ceho-Morave, Mun╚Ťii Sude╚Ťi ╚Öi Mun╚Ťii Metaliferi, ├«n centru afl├óndu-se Mun╚Ťii P─âdurea Boemiei forma╚Ťi ├«n orogeneza hercinic─â prin ├«ncre╚Ťire ╚Öi eroziune roci metamorfice relief carstic Mun╚Ťii Ural Mun╚Ťii Ural se afl─â la contactul dintre Europa ╚Öi Asia orienta╚Ťi de la nord la sud ╚Öi au o lungime de 2000 km forma╚Ťi ├«n orogeneza hercinic─â prin ├«ncre╚Ťire ╚Öi eroziune roci metamorfice alt. max. - Vf. Narodnaia, 1894 m relief glaciar ├«n nord, carstic ╚Öi vulcanic ├«n centru ╚Öi nivelat de eroziune ├«n sud Mun╚Ťii Harz (Mittelgebirge) cel mai nordic masiv hercinic masiv erodat
  5. Mun╚Ťii Scandinaviei se situeaz─â ├«n nordul Peninsulei Scandinavice forma╚Ťi ├«n Orogeneza Caledonic─â, ridica╚Ťi pe vertical─â ├«n orogeneza alpin─â altitudini de peste 2000 metri afecta╚Ťi de glacia╚Ťia cuaternar─â relief glaciar la contactul cu Marea Norvegiei se formeaz─â fiorduri Mun╚Ťii Grampieni Vf. Ben Nevis - 1343 metri lan╚Ťuri orientate SV-NE, separate de depresiuni tectonice Mun╚Ťii Penini se situeaz─â ├«n Marea Britanie forma╚Ťi ├«n orogeneza caledonic─â, afecta╚Ťi de cut─ârile hercinice puternic eroda╚Ťi ╚Öi falia╚Ťi calcare ╚Öi relief carstic altitudini sub 900 metri - Vf. Cross Fell - 893 metri
  6. Mun╚Ťii Vrancei sunt o unitate de relief a Carpa╚Ťilor de Curbur─â, apar╚Ťin├ónd de lan╚Ťul muntos al Carpa╚Ťilor Orientali. Cel mai ├«nalt pisc este V├órful Goru, av├ónd 1.785 m. A╚Öezare ╚Öi limite Mun╚Ťii Vrancei se ├«ncadreaz─â laturii externe a grupei de Curbur─â, apar╚Ťin├«nd Carpa╚Ťilor Orientali, ├«n cuprinsul c─âreia, laolalt─â cu Mun╚Ťii Bre╚Ťcului ╚Öi Mun╚Ťii Buz─âului, alc─âtuiesc sectorul estic. Acesta este m─ârginit de Depresiunea intramontan─â a Bra╚Öovului, la nord, de Subcarpa╚Ťii Curburii, la est, ╚Öi de valea carpatic─â a Buz─âului, la sud-vest. Spre est, teritoriul montan vine ├«n contact cu Depresiunea Vrancei, de-a lungul unei limite tran╚Öante marcat─â de localit─â╚Ťile Soveja, la nord, pe valea ╚śu╚Öi╚Ťei, Tulnici - pe Putna, Nereju - pe Z─âbala, ╚Öi Vintileasca, la sud, pe R├«mnicu S─ârat. La nord-vest, Mun╚Ťii Vrancei, ├«n delimitarea lor mai extins─â, ce cuprinde ╚Öi ÔÇťcl─âbucetele" mai joase ale Mun╚Ťilor Bre╚Ťcului, s├«nt m─ârgini╚Ťi de marea Depresiune a Bra╚Öovului, reprezentat─â ├«n acest sector prin compartimentul s─âu nord-estic, T├«rgu Secuiesc. In partea nordic─â, limita Mun╚Ťilor Vrancei este trasat─â ├«n mod obi╚Önuit ├«n lungul v─âii Oituzului, incluz├«ndu-se acestora ╚Öi culmile cobor├«te ale M─âgurii Ca╚Öin (1 165 m). ├Än lucrarea de fa╚Ť─â, care se refer─â ├«n mod special la spa╚Ťiul montan vr├«ncean, mai ├«nalt ╚Öi mai unitar sub raportul posibilit─â╚Ťilor de drume╚Ťie, nu au fost inclu╚Öi Mun╚Ťii Bre╚Ťcului, situa╚Ťi pe bordura estic─â a Depresiunii Bra╚Öovului, ╚Öi nici M─âgura Ca╚Öinului, dintre r├«urile Ca╚Öin ╚Öi Oituz, mai izolat─â ╚Öi mai cobor├«t─â dec├«t restul Mun╚Ťilor Vrancei, considerat─â ca o zon─â de tranzi╚Ťie ├«ntre Curbur─â ╚Öi grupa central─â a Carpa╚Ťilor Orientali. De fapt, majoritatea lucr─ârilor geografice adopt─â un punct de vedere apropiat, consider├«nd Mun╚Ťii Bre╚Ťcului ╚Öi M─âgura Ca╚Öinului (sau Mun╚Ťii Ca╚Öin) fie ca unit─â╚Ťi separate, fie ca o treapt─â aparte a Mun╚Ťilor Vrancei a c─âror personalitate geografic─â ╚Öi voca╚Ťie turistic─â se p─âstreaz─â ├«ndeosebi ├«n spa╚Ťiul montan aferent bazinului hidrografic al Putnei. Totodat─â, pozi╚Ťia lor se suprapune r─âscrucii dintre Moldova, Transilvania ╚Öi Muntenia, ├«nt─ârindu-se ╚Öi prin aceasta func╚Ťia nodal─â ├«n circula╚Ťia turistic─â pe coordonate mult mai extinse, cu specific transcarpatic ╚Öi extracarpatic. Sub raport adminitrativ-teritorial, zona apar╚Ťine jude╚Ťelor Vrancea (cea mai mare parte), Bac─âu (sectorul nordic), Buz─âu (marginea de sud-vest ╚Öi foarte pu╚Ťin din extremitatea sudic─â) ╚Öi Covasna (latura nord-vestic─â) av├«nd o suprafa╚Ť─â de aproximativ 1.500 km┬▓. Geologie ╚Öi relief Pentru a ├«n╚Ťelege relieful Mun╚Ťilor Vrancei ca element distinctiv al peisajului geografic natural, se cuvine mai ├«nt├«i cunoa╚Öterea genezei ╚Öi alc─âtuirii formelor, a rela╚Ťiilor sale str├«nse ╚Öi complexe cu factorii geologici - rela╚Ťii ce se reflect─â nemijlocit (al─âturi de numero╚Öi agen╚Ťi modelatori ai scoar╚Ťei) ├«n frumuse╚Ťea, originalitatea ╚Öi atractivitatea lui. Istoria geologic─â a Mun╚Ťilor Vrancei se implic─â prefacerilor multiple, petrecute ├«n decursul a peste 140 milioane de ani, c├«t ├«nglobeaz─â timpul derulat de la finele mezozoicului p├«n─â ├«n prezent. Ea se leag─â intim de evenimentele care au generat cutarea depozitelor sedimentare acumulate ├«n medial marin, exondarea treptat─â a catenelor ╚Öi constituirea lan╚Ťului carpatic. Intr-un cuv├«nt, Mun╚Ťii Vrancei sunt crea╚Ťia orogenezei alpine, manifestat─â ├«ns─â cu intensit─â╚Ťi temporale ╚Öi spa╚Ťiale diferite, punctate de faze de paroxism sau, dimpotriv─â, de imobilitate relativ─â a scoar╚Ťei. Data fiind apartenen╚Ťa la Carpa╚Ťii Orientali, caracteristicile dominante ale structurilor geologice ╚Öi complexelor litologice sedimentare - proprii Mun╚Ťilor Vrancei - se ├«nscriu unit─â╚Ťii de fli╚Ö: Cum ├«ns─â aceasta s-a realizat ├«n dou─â perioade deosebite din punct de vedere cronologic, s-au individualizat subunitatea fli╚Öului cretacic (mai vechi ╚Öi dispus c─âtre baza cuverturii sedimentare) ╚Öi subunitatea fli╚Öului paleogen (mai t├«n─âr ╚Öi dispus ├«n partea superioar─â a cuverturii sedimentare). Diferen╚Ťierile privesc at├«t caracteristicile petrografice ale sedimentelor acumulate, c├«t ╚Öi tr─âs─âturile de ordin tectono-structural. ├Än acest din urm─â caz, se apreciaz─â c─â fli╚Öul cretacic a fost ├«mpins (deversat) c─âtre r─âs─ârit, acoperind (╚Öariind) fli╚Öul paleogen. Mi╚Öc─ârile ulterioare de ridicare (epirogenice pozitive) au permis agen╚Ťilor denuda╚Ťionali sa ├«ndep─ârteze, par╚Ťial, forma╚Ťiunile mai tinere (paleogene) ╚Öi, astfel, s─â se constituie ceea ce, ├«n geologia teritoriului, poart─â denumirea de semifereastra tectonic─â Putna - Vrancea. ├Än cadrul acesteia, pozi╚Ťia depozitelor cretacice este anormal─â, ele situ├«ndu-se peste forma╚Ťiunile paleogene. Considerate laolalt─â, forma╚Ťiunile cretacice ╚Öi paleogene din alc─âtuirea Mun╚Ťilor Vrancei se remarc─â prin eterogenitate petrografic─â, o mare diversitate de structuri ╚Öi o tectonic─â ÔÇťvieÔÇŁ, actual─â - elemente reflectate din plin ├«n aspectele generale sau de detaliu ale reliefului. Substratul abund─â ├«n a╚Öa-zise faciesuri litologice, purt├«nd amprenta rocilor preponderente din alc─âtuirea depozitului geologic respectiv. R─âsp├«ndirea cea mai larg─â o au gresiile cu ,,familiile" lor numeroase ╚Öi diverse, de la ÔÇťgresia de Kliwa" ╚Öi de ÔÇťTarc─âu", la gresii calcaroase, gresii curbicorticale, gresii micacee, gresii glauconitice, gresii cu cromatic─â verzuie ╚Öi alb─â etc., ├«n alternan╚Ť─â sau intercalate cu marnocalcare, marnocalcare bituminoase, marne, calcare cu silicifieri, radiolarite ro╚Öii, ╚Öisturi, ╚Öisturi disodilice, ╚Öisturi marnoase, ╚Öisturi bituminoase, conglomerate, conglomerate cu elemente verzi, menilite etc. Toate acestea s├«nt dispuse ├«n strate cu grosimi variabile ╚Öi au o structur─â cutat─â, aproximativ paralel─â, orientat─â pe aliniamente majore cu direc╚Ťie general─â nord-est - sud-vest. Prin faptul c─â unele areale s├«nt mai omogene sub raportul alc─âtuirii geologice (cum este cazul stratelor predominant gresoase apar╚Ťin├«nd p├«nzei de Tarc─âu, relieful este slab fragmentat, mai unitar, cu forme largi ╚Öi prelungi, conforme ├«n parte cu liniile structurale principale. Asa se explic─â masivitatea culmilor muntoase ├«ndeosebi din extremitatea apusean─â a Vrancei, cele de pe rama nordic─â ╚Öi cele ce formeaz─â cump─âna apelor Z─âbala - Mi╚Ö├«na. Dimpotriv─â, acolo unde se impune ÔÇťmozaicarea" litologic─â ori alternan╚Ťa repetat─â a faciesurilor cu durit─â╚Ťi diferite ╚Öi supuse intens for╚Ťelor tectonice (situa╚Ťie particular─â ,,semiferestrei Putna - Vrancea"), relieful este puternic fragmentat, at├«t ├«n plan c├«t ╚Öi ├«n profil, ÔÇťt├«n─âr", cu creste proeminente ╚Öi v├«rfuri secundare seme╚Ťe, cu turnuri, col╚Ťi ╚Öi multe alte microforme zvelte. Astfel se ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â sectorul central-nordic al Mun╚Ťilor Vrancei, delimitat la nord de Putna ╚Öi la sud de valea B─âlosu. Pe l├«ng─â aceste aspecte, forma╚Ťiunile geologice s├«nt afectate sensibil de deform─âri tectonice: falii, flexuri, decro╚Ö─âri etc. Unele linii de fracturi se eviden╚Ťiaz─â ├«n peisaj prin pov├«rni╚Öuri ori abrupturi, care m─ârginesc creste propriu-zise. Tot de tectonic─â s├«nt legate ╚Öi mi╚Öc─ârile seismice actuale, deosebit de frecvente ├«n zona Vrancei. Acestea ├«╚Öi au originea ├«n marile energii degajate de dinamica unor micropl─âci litosferice ce se conjug─â ├«n fundamentul Carpa╚Ťilor Curburii. De fapt, activitatea tectonic─â a ├«ntregului edificiu muntos vr├«ncean se face remarcat─â ╚Öi prin mi╚Öc─âri actuale lente, pozitive, cu intensitate cuprins─â ├«ntre 2,0 ╚Öi 4,0 mm/an. Ridicarea este ÔÇťr─âspunz─âtoare" de ad├«ncirea tuturor v─âilor (frecvent, cu 300-400 m), de formarea sistemelor de chei (caracteristica v─âilor din sectorul central-nordic), de ,,├«nc─âtu╚Öarea" meandrelor, impulsion├«nd totodat─â eroziunea fluviatil─â, care a ÔÇťselec╚Ťionat" rocile dup─â duritatea lor, cre├«nd serii de cataracte, repezi╚Öuri, ÔÇťs─âritori" ╚Öi cascade. Sub raport altimetric, Mun╚Ťii Vrancei au ├«n─âl╚Ťimi mai mari de 1100 m, culmin├«nd la 1785 m ├«n v├«rful Goru. Nivelul altitudinal mediu de 1500 ├«n poate fi generalizat la ├«ntreaga suprafa╚Ť─â, el ├«nglob├«nd marea majoritate a liniilor orografice prelungi, numeroase culmi secundare ╚Öi ÔÇťumerii" deta╚Öa╚Ťi ├«n partea mijlocie a versan╚Ťilor. Acest nivel este dominat de numeroase v├«rfuri care se apropie sau dep─â╚Öesc cu pu╚Ťin 1600 m, cele mai ├«nalte (pu╚Ťine la num─âr) trec├«nd de 1700 ├«n altitudine. Pe l├«ng─â Goru, alte exemple ni le ofer─â L─âc─âu╚Ťi (1777 m), Ari╚Öoara (1 725 m) ╚Öi Giurgiu (1 721 m). Privi╚Ťi ├«n ansamblu, Mun╚Ťii Vrancei s├«nt alc─âtui╚Ťi din dou─â flancuri montane, cu orient─âri opuse ╚Öi extindere diferit─â: unul r─âs─âritean ╚Öi altul apusean. Ele se ├«mbin─â pe un aliniament major ce se ├«ntinde ├«ntre Muntele Lep╚Öa (1390 m), la nord, ╚Öi Culmea Pietrele In╚Öirate (1476 m), la sud. Flancul r─âs─âritean - ├«nglob├«nd mare parte a teritoriului muntos - este prelung (12-18 km) ╚Öi coboar─â de la altitudinea maxima de 1 785 m la mai pu╚Ťin de 1100 ├«n v├«rfurile Tig─âna╚Öu, 1075 m ╚Öi ╚Üiua Gola╚Ö─â, 1 071 m). ├Äntre alinamentul major de ├«mbinare a celor dou─â flancuri ╚Öi baza muntelui, amplitudinea reliefului este cuprins─â ├«ntre 685 ╚Öi 714 m. Local, ├«ns─â, diferen╚Ťele de ├«n─âl╚Ťime dep─â╚Öesc 800 m, ceea ce relev─â un grad sporit al fragment─ârii reliefului. Clima Caracteristicile dominante ale climei Mun╚Ťilor Vrancei s├«nt determinate de pozi╚Ťia geografic─â ├«n cuprinsul arcului carpatic ╚Öi de etajarea reliefului, suferind mai mult influen╚Ťa penetr─ârii, la latitudini mai joase, a maselor de aer din nordul Europei. Desigur, ele s├«nt subordonate climei temperat-continentale specifice Rom├óniei, cu remarcabile oscila╚Ťii sezoniere. Temperatura aerului se manifest─â ├«n succesiunea anotimpurilor prin valori pozitive ╚Öi negative destul de diferite. Media anual─â este cuprins─â ├«ntre 2 ╚Öi 4┬░C, pentru zona montan─â cea mai ├«nalt─â, ╚Öi 6 - 8┬░C, corespunz─âtoare sectorului muntos mai cobor├«t. Mediile lunii cele mai calde, iulie, oscileaz─â ├«ntre 14 ╚Öi 16┬░C la periferia mun╚Ťilor ╚Öi 10 - 12┬░C la altitudini mai mari de 1500 m. ├Än luna ianuarie, temperaturile medii coboar─â de la - 2 p├«n─â la mai pu╚Ťin de - 6┬░C pe culmile cele mai ├«nalte. Precipita╚Ťiile cresc de la 600-800 mm p├«n─â la 1 200 - 1 400 mm, cele mai abundente afect├«nd mun╚Ťii cu ├«n─âl╚Ťimi de peste 1 400 - 1 500 m. Aceste valori medii multianuale s├«nt neuniform repartizate pe anotimpuri, ├«nregistr├«ndu-se c├«te un maxim la finele prim─âverii ╚Öi ├«nceputul iernii, separate de dou─â perioade de minim: iulie - august ╚Öi ianuarie - februarie. La tranzi╚Ťia anotimpurilor, precipita╚Ťiile au caracter mixt, pun├«ndu-se astfel ├«n eviden╚Ť─â ╚Öi condi╚Ťiile locale. Spre exemplu, ├«n ├«ntreaga zon─â se pot produce concomitent ploi, ninsori ╚Öi lapovi╚Ťe, a╚Öa cum c─âderile de z─âpad─â sau ploile toren╚Ťiale nu lipsesc din manifest─ârile trec─âtoare ale st─ârilor vremii. Dinamica atrnosferei se implic─â nemijlocit ├«n caracterizarea climatic─â. Pozi╚Ťia geografic─â a Mun╚Ťilor Vrancei permite influen╚Ťa maselor de aer vestice, oceanice, mai umede ╚Öi cu temperaturi moderate, c├«t ╚Öi a celor est-europene, mai aride, ├«n func╚Ťie de care st─ârile vremii se deosebesc mai cu seam─â ├«n privin╚Ťa umidit─â╚Ťii ╚Öi nebulozit─â╚Ťii atmosferei. Este important faptul c─â masele de aer oceanic, o dat─â ce dep─â╚Öesc la est aliniamentul culmilor ├«nalte, devin mai s─ârace ├«n precipita╚Ťiile ce le s├«nt specifice, ├«nregistr├«ndu-se concomitent degajarea cerului de nori ╚Öi foehnizarea lor. Contrar, fronturile atmosferice r─âs─âritene, ├«n ├«naintarea ╚Öi ascensiunea lor, se r─âcesc, sporesc ├«n umiditate, dau precipita╚Ťii destul de ├«nsemnate ╚Öi m─âresc gradul de nebulozitate. De altfel, num─ârul mediu anual de zile cu cer acoperit este de 180 ├«n zona celor mai ├«nalte culmi de pe creasta apusean─â a Mun╚Ťilor Vrancei ╚Öi de 160 ├«n restul spa╚Ťiului montan. ├Än aceast─â situa╚Ťie, durata medie de str─âlucire a soarelui este de 80 zile pe an. ├Än dinamica general─â a atmosferei ╚Öi ├«n st─ârile de vreme, mai mult ori mai pu╚Ťin persistente, se resimte influen╚Ťa dispunerii principalelor linii orohidrografice ╚Öi ad├«ncimea fragment─ârii reliefului, ceea ce se r─âsfr├«nge asupra condi╚Ťiilor drume╚Ťiilor montane. Cu c├«teva excep╚Ťii, traseele nu se desf─â╚Öoar─â ├«n zonele cu frecven╚Ť─â mare a v├«nturilor reci ╚Öi umede. Referitor la v─âi, pe l├«ng─â alte caracteristici locale ╚Öi temporale ale vremii (mai mult─â cea╚Ť─â ╚Öi umiditate), ele favorizeaz─â inversiuni termice evidente (mai frecvente prim─âvara ╚Öi toamna), fenomen ce permite, de pild─â, prelungirea duratei medii de topire a stratului de z─âpad─â sau apari╚Ťia timpurie a ├«nghe╚Ťului ╚Öi brumei. Pentru a ne face o imagine ├«ntruc├ótva definitorie asupra climei, preciz─âm c─â Mun╚Ťii Vrancei nu fac excep╚Ťie de la regula general─â, conform c─âreia st─ârile vremii stabile, relativ calme ╚Öi cu temperaturi moderate, ce se instaleaz─â toamna, sunt favorabile celor mai pl─âcute excursii montane, ambian╚Ťa fiind ├«ntregit─â de policromia covorului vegetal. C├ót prive╚Öte sezonul alb, gerurile p─âtrunz─âtoare nu au persisten╚Ť─â ├«ndelungat─â, iar caracteristicile stratului nival sunt impuse de etajarea reliefului, expozi╚Ťia pantelor, gradul de acoperire a terenului cu vegeta╚Ťie etc. ├Än general, pe mun╚Ťii cu ├«n─âl╚Ťimi de peste 1 450-1 500 m z─âpada ├«ncepe s─â se depun─â la sf├ór╚Öitul lui octombrie - ├«nceputul lui noiembrie, iar ├«n decembrie aceasta se generalizeaz─â ╚Öi persist─â p├ón─â c─âtre sf├ór╚Öitul lui m─âr╚Ťi╚Öor; uneori, cele mai ├«nalte masive r─âm├ón albe p├ón─â ├«n luna mai. Hidrografia Datorit─â condi╚Ťiilor climatice impuse de altitudinea reliefului, de pozi╚Ťia geografic─â ├«n cuprinsul Curburii Orientalilor ╚Öi de al╚Ťi factori, Mun╚Ťii Vrancei ofer─â condi╚Ťii prielnice organiz─ârii unei re╚Ťele hidrografice dense. Re╚Ťeaua hidrografic─â are o distribu╚Ťie radiar─â, ├«ncrust├«ndu-se deopotriv─â pe ambele flancuri montane. Astfel, v─âile dirijate c─âtre r─âs─ârit apar╚Ťin bazinului hidrografic Siret, iar cele orientate spre apus revin bazinului Olt. Excep╚Ťie face B├«sca Mare, care, de╚Öi se ├«njghebeaz─â pe versantul vestic, transilvan, al Mun╚Ťilor Vrancei, este aferent─â tot bazinului Siret. Data fiind dispropor╚Ťia considerabil─â ├«n privinta extinderii celor dou─â flancuri muntoase vr├«ncene, v─âile orientate c─âtre est s├«nt cu mult mai lungi ╚Öi totodat─â mai numeroase, ├«n raport de cele de pe flancul opus, rezult├«nd astfel o evident─â asimetrie hidrografic─â. De aceea, bazinul Siret colecteaza majoritatea cov├«r╚Öitoare a cursurilor de ape din acest spa╚Ťiu montan. C├«t prive╚Öte regimul hidrologic al apelor din Mun╚Ťii Vrancei, el se manifest─â prin varia╚Ťia sezonier─â a principalilor parametri. Cea mai mare parte a scurgerii are loc la sf├«r╚Öitul prim─âverii (circa 44%) ╚Öi ├«n prima jum─âtate a verii (aproape 30% c├«nd se produc ╚Öi cre╚Öteri substan╚Ťiale de debite lichide, provoc├«nd ├«nsemnate viituri. Durata acestora, precum ╚Öi volumul debitelor tranzitate s├«nt propor╚Ťionale cu m─ârimea bazinelor individuale, fiind ├«ns─â mai frecvente la cele mici, cu regim toren╚Ťial tipic, ├«ngreun├«nd uneori circula╚Ťia turistic─â. ├Än sezonul de iarn─â, scurgerile lichide pe re╚Ťeaua de albii s├«nt minime (de p├«n─â la 29%) ╚Öi pe alocuri nule, datorita stoc─ârii apei ├«n forma╚Ťiuni de ghea╚Ť─â ce pot forma adesea poduri extinse. Vegeta╚Ťia Tr─âs─âturile de ansamblu ale asocia╚Ťiilor fito ╚Öi zoogeografice din cuprinsul Mun╚Ťilor Vrancei s├«nt o reflectare a condi╚Ťiilor de mediu proprii treptei de relief ╚Öi climatului corespunz─âtor acesteia. Pe l├«ng─â ele intervin ├«ns─â o seam─â de factori locali care influen╚Ťeaz─â cantitativ ╚Öi calitativ ├«nveli╚Öul biologic al teritoriului. A╚Öa spre exemplu, substratul litologic ╚Öi condi╚Ťiile hidrogeologice, unele procese de modelare actual─â a scoar╚Ťei, activitatea antropic─â ╚Öi alte cauze r─âspund de diversitatea aspectelor biogeografice locale. Date fiind altitudinea ╚Öi condi╚Ťiile climatice, vegeta╚Ťia caracteristic─â Mun╚Ťilor Vrancei este cea de p─âdure (suprafa╚Ťa ei fiind ├«ns─â discontinu─â, datorit─â mai ales defri╚Ö─ârilor masive efectuate ├«n perioada interbelic─â) ╚Öi de paji╚Öti montane secundare. Paji╚Ötile montane (sau ÔÇťgolurile"), s├«nt foarte dispersate. ├Än majoritate, ele s├«nt o consecin╚Ť─â a substituirii p─âdurilor pe cale antropic─â, ceea ce face ca numeroase suprafe╚Ťe s─â se ├«nt├«lneasc─â ├«n interiorul arealului vegeta╚Ťiei silvestre. Cele spontane, reduse ╚Öi sporadice, caracterizeaz─â mai cu seam─â v├«rfurile Goru, L─âc─âu╚Ťi, Giurgiu, Pietrosu ╚Öi Zboina Frumoas─â. Fauna Aceasta este constituit─â dintr-o mare bog─â╚Ťie ╚Öi diversitate de specii. Apele repezi ╚Öi limpezi s├«nt mediul propice ihtiofaunei, reprezentate prin p─âstr─âv (Salmo trutto fario), mrean─â (Barbus barbus), boi╚Ötean (Phoxinus phoxinus), clean (Leuciscus cephalus) ╚Öi scobar (Chondrostoma nasus). P─âdurile ad─âpostesc o ornitofaun─â foarte variat─â. La limita lor superioar─â ├«nt├«lnim mediul coco╚Öului de munte (Tetrao urogalus), ieruncei (Tetrastes bonasia), acvilei de st├«nc─â (Aquila chrysaetos) ╚Öi acvilei ╚Ťip─âtoare (Aquila pomerana); mai jos, ├«n creng─âri╚Öul codrilor, pe liziere ╚Öi ├«n poieni, tr─âiesc buha (Bubo bubo), huhurezul mic (Stix aluco), ciuful de p─âdure (Asio otus), corbul (Corvus corax), mierla gulerat─â (Turdus torquatus), cioc─ânitoarea neagr─â (Dryocopus martius), cioc─ânitoarea verde (Picus viridis), gai╚Ťa (Garrulus glandarius), diverse specii de pi╚Ťigoi (Parus caeruleus, P. major) etc., aproape toate, except├«nd gai╚Ťa, fiind ocrotite de lege ╚Öi declarate monumente ale naturii. Rezerva╚Ťii Naturale Rezerva╚Ťia forestier─â Lep╚Öa-Zboina ocup─â o suprafa╚Ť─â de 210,7 ha, fiind situat─â pe versantul sudic al Muntelui Zboina Neagr─â. Are o vegeta╚Ťie lemnoas─â ╚Öi alc─âtuire floristic─â aflate ├«n stadiu aproape natural. Este accesibil─â din sta╚Ťiunea Soveja ╚Öi din satul Lep╚Öa, pe DN 2D, continuat cu DJ 205F. Rezerva╚Ťia con╚Ťine f─âgete seculare pure, cu exemplare de Fagus silvatica, av├«nd v├«rsta de aproape 260 ani, circa 35 m ├«n─âl╚Ťime ╚Öi diametre de p├«n─â la 1,2 m. De asemenea, s├«nt ├«nchegate molidi╚Öuri, arborete de molid-brad, cu v├«rste cuprinse ├«ntre 100 ╚Öi 180 ani, ├«n poienile c─ârora se ├«nt├«lnesc frecvent afinul (Vaccinium myrtillus), bulbucul de munte (lius europaeus) - monument al naturii, boziorul (Orchis sambucina), topora╚Öi (Viola bielziartp, V. bi- color) ╚Ö.a. Nu lipse╚Öte papucul doamnei (Cypripedium verticillatum) - monument al naturii, breab─ânul (Cardamine glandurigera) crinul de p─âdure (Lilium mirtagon), st├«njenelul de munte (lris ruthenica), ori firu╚Ťa de st├«nc─â (Poa nemoralis ssp. rhemanni) - plant─â endemic─â ocrotit─â prin lege. In rezerva╚Ťie abund─â ╚Öi elemente faunistice, unele declarate monumente ale naturii, ca, de exemplu, coco╚Öul de munte (Tetrao urogalus), acvila ╚Ťip─âtoare (Aquila pomarina), corbul (Corvus corax) ╚Öi r├«sul (Lynx lynx). Rezerva╚Ťia forestier─â ╚Öi geologic─â cheile Ti╚Öi╚Ťei este constituit─â pe 307 ha ╚Öi ├«nglobeaz─â cursul inferior al v─âii Ti╚Öi╚Ťei cu monumentalele sale chei. Accesul se face din DN2D (Foc╚Öani-T├«rgu Secuiesc, la 71,5 km de Foc╚Öani, sau 2,5 km aval de centrul satului Lep╚Öa, pe aceea╚Öi magistral─â rutier─â), folosindu-se apoi traseul turistic 7. Valoarea fitogeografic─â a rezerva╚Ťiei const─â ├«n num─ârul mare de elemente alpino-carpatice, alpino-boreale ╚Öi atlantice, c├«t ╚Öi ├«n existen╚Ťa speciilor endemice carpatice ╚Öi dacice continentale. Dintre acestea, enumer─âm trandafirul de munte (Rosa pendulina), izmi╚Öoara (Cilamintha alpina), curpenul de munte (Clematis alpina), s├«nziene de munte (Galium anisophyllum), ciubo╚Ťica ursului (Cortusa matthioli). Rezerva╚Ťia geologic─â ╚Öi de peisaj cascada Putnei este cu mult mai restr├«ns─â fa╚Ť─â de celelalte (aproximativ 10 ha) ╚Öi cuprinde o por╚Ťiune a defileului r├«ului, d─âltuit ├«n aval de satul Lep╚Öa, ├«n forma╚Ťiuni predominant gresoase de v├«rst─â paleogen─â. Este accesibil─â pe DN 2D, la aproximativ 71 km dep─ârtare de Foc╚Öani, sau 3 km aval de centrul satului Lep╚Öa. De la motelul situat ├«n imediata sa vecin─âtate porne╚Öte ╚Öi traseul turistic 7 (pe valea Ti╚Öi╚Ťei). Spectaculozitatea cascadei se datoreaz─â detaliilor albiei modelat─â prin eroziunea selectiv─â a rocilor ╚Öi tectonizarea forma╚Ťiunilor geologice. Caracteristic─â este suita marmitelor, care oblig─â ╚Öuvoiul de ap─â s─â sar─â dintr-o scobitur─â ├«n alta, lini╚Ötindu-se ├«ns─â ├«n bazinetul ad├«ncit la baza c─âderii de ap─â. Lungimea cascadei m─âsoar─â 76 m, diferen╚Ťa de nivel 14 m, iar debitul mediu 9m┬│/s. ├Än mod obi╚Önuit, viteza apei ├«nregistreaz─â 18 m/s.
  7. Depresiunea ├Äntorsura Buz─âului (cunoscut─â ╚Öi sub termenul etno-folcloric ╚Öi geografic de ╚Üara Buzaielor), este o depresiune intramontan─â cu origine mixt─â ÔÇô tectonic─â ╚Öi de eroziune situat─â ├«n Carpa╚Ťii de Curbur─â, ├«ntre Munceii ├Äntorsurii ╚Öi masivele Podu Calului, Siriu, T─âtaru ╚Öi Ciuca╚Ö Geologie ╚Öi geomorfologie De╚Öi considerat─â ini╚Ťial numai de origine tectonic─â, este ├«n realitate format─â ├«n sedimentele cretacice ale fli╚Öului unit─â╚Ťii de Teleajen (╚Öisturi cu intercala╚Ťii grezoase masive) ╚Öi prin contribu╚Ťia Buz─âului ├«mpreun─â cu afluen╚Ťii s─âi din cursul superior. Oscila╚Ťiilor tectono-struturale ├«n raport cu unit─â╚Ťile montane adiacente (300ÔÇô350 m fa╚Ť─â de Cl─âbucetele ├Äntorsurii ÔÇô spre nord ╚Öi 600ÔÇô700 m fa╚Ť─â de mun╚Ťii sudici), li s-a ad─âugat erodarea lateral─â de c─âtre apele curg─âtoare ÔÇô ├«n sectorul ├Äntorsurii. Actual tectonica sa este subsumat─â celei a Mun╚Ťilor Buz─âului, fiind caracterizat─â de seismicitate ridicat─â ╚Öi ascensiune cu 0,5-1 mm/an. Limitele sale, sunt: Spre nord Cl─âbucetele ├Äntorsurii (700-1220 m) dintre v─âile T─ârlung ╚Öi Zagon, care sunt caracterizate de un relief cu pante domoale Spre sud-vest domin─â Masivul Ciuca╚Ö (maxim 1954 m), care ├«ncadreaz─â cu abrupturile sale nordice depresiunea Spre sud Mun╚Ťii Siriului ÔÇô cu aspect ruiniform, penetreaz─â aria printre cele dou─â golfuri depresionare centrate de valea Buz─âului. Masivul Podu Calului (1437 m) limiteaz─â zona spre est ╚Öi sud-est. Cu o lungime de aproximativ 16 km, este dispus─â ├«n form─â de potcoav─â, de la Vama Buz─âului ╚Öi p├ón─â la sud de Bobocea. Are aspectul unei mici c├ómpii intramontane cu o altitudine absolut─â de 800 m ╚Öi cuprinde ╚Öesul Buz─âului precum ╚Öi terasele sale inferioare. ├Än zona ├Äntorsurii Buzaului ÔÇô unde se vars─â ├«n r├óu p├óraie cu v─âi largi tentaculare care spre amonte sunt desp─âr╚Ťite de dealuri ori cl─âbucete, depresiunea are la╚Ťimea cea mai mare. Clim─â Fiind ├«n zona de climat temperat-continental acesta adopt─â particularit─â╚Ťi montane, fiind rece ╚Öi cu 3-6 luni umede ╚Öi cu temperaturi sc─âzute, anual (media termic─â de 0 grade Celsius ╚Öi cicluri de ├«nghe╚Ť ├«n perioada noiembrie-aprilie). Lunile umede continu─â ├«n peioada mai-iulie, cele uscate fiind august-octombrie. Media multianual─â a temperaturii este de 6-7 grade Celsius, iar media precipita╚Ťiilor de 600-700 mm spre altitudinile mai joase ╚Öi de 750-800 mm spre periferie. Cea mai umed─â lun─â este luna iunie. ├Änghe╚Ťul ├«ncepe toamna devreme (uneori ├«n prima parte a lui septembrie) ╚Öi dispare prim─âvara t├órziu (uneori p├ón─â ├«n prima decad─â a lui mai). Bruma ├«ncepe ├«n a doua - respectiv a treia decad─â a lui septembrie ╚Öi persist─â p├ón─â ├«n aprilie ╚Öi, este prezent─â ├«n perioadele de tranzi╚Ťie a sezoanelor mai ales la altitudinile mai joase. Zonarea intramontan─â a depresiunii este un factor favorizant pentru inversiuni termice semnificative, de unde ╚Öi valorile mult sc─âzute de temperatur─â care apar ├«n timpul iernii. Dup─â Joseni, aici este zona din Rom├ónia cu cele mai sc─âzute temperaturi. ├Än partea de sud-vest, frecvent ├«n sezonul cald apar procese de foehn pe pantele Ciuca╚Öului, acolo unde ├«n sezonul rece ninge devreme ╚Öi z─âpada persist─â p├ón─â t├órziu. Calmul atmosferic este frecvent (├«n special ├«n zonele piemontane ╚Öi cu predilec╚Ťie iarna), ├«n condi╚Ťiile ├«n care concavitatea depresiunii este ├«nchis─â din toate p─âr╚Ťile. Cea╚Ťa este un fenomen frecvent (25ÔÇô35 zile anual, mai ales ├«n decembrie-ianuarie ╚Öi mai pu╚Ťin ├«n aprilie-mai) Vegeta╚Ťie Cea mai mare parte a ariei este ocupat─â de p─â╚Öuni ╚Öi paji╚Öti, p─âdurile g─âsindu-se cu predilec╚Ťie spre periferie. Re╚Ťeaua hidrografic─â Principala ap─â curg─âtoare este R├óul Buz─âu, care dup─â ce izvor─â╚Öte din Masivul Ciuca╚Ö curg├ónd spre nord-nord-est, str─âbate depresiunea ╚Öi dup─â un cot str├óns - ├Äntorsura - ├«╚Öi continu─â curgerea spre spre sud-est pentru a traversa Mun╚Ťii Buz─âului.
  8. ╚Üara Lovi╚Ötei este o microregiune istoric─â din nordul actualului jude╚Ť V├ólcea, fiind situat─â ├«ntre masivele Par├óng ╚Öi F─âg─âra╚Ö, pe cursul mijlociu al r├óului Olt. Este str─âb─âtut─â de asemenea de r├óul Lotru. ├Än centrul acestei regiuni se afl─â depresiunea Lovi╚Ötei. Cele mai importante localit─â╚Ťi din regiune sunt Brezoi, Voineasa, C├óineni ╚Öi Peri╚Öani. Regiunea este str─âb─âtut─â de una dintre cele mai importante artere de circula╚Ťie care face leg─âtura dintre Transilvania ╚Öi sudul Rom├óniei. ├Än trecut, regiunea era str─âb─âtut─â de numeroase puncte vamale. A apar╚Ťinut ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti. Are 200 km p. la distan╚Ť─â egal─â ├«ntre Sibiu, Rm. Valcea ╚Öi Curtea de Arges, Atestat─â ├«n 1233, ├«ntr-un document din colec╚Ťia Hurmuzaki. P─âm├ónt str─âvechi de locuire dacic─â, pe cet─â╚Ťile c─ârora s-au ridicat cnezatele lui Seneslau, apoi a lui Tihomir, tat─âl lui Basarab apoi Basarab, ctitorul ╚Ť─ârii dintre Carpa╚Ťi ╚Öi Dun─âre. Aici, ├«n apropiere de Peri╚Öani, ├«ntr-un cle╚Öte de st├ónci, a fost Posada ├«nfr├óngerii lui Carol Robert d'Anjou, de c─âtre Basarab ├Äntemeietorul, pecetluindu-se ├«n 1330 fiin╚Ťa Munteniei ╚Öi implicit libertatea Lovi╚Ötei. ├Än aceast─â "╚Ťar─â" strab─âtut─â c├óndva de faimo╚Öii lotri, care au dat nume mun╚Ťilor ╚Öi r├óului Lotru, tr─âiesc oameni str─âvechi, str─âmilenari, care respect─â portul str─âbun al dacilor, legendele, folclorul str─âmo╚Öilor, azi, celebre. Aici, la poalele IEZERULUI, oamenii au nume cu rezonan╚Ť─â de cronic─â, atestate de sute de ani.
  9. V─âlenii de Munte este un ora╚Ö ├«n jude╚Ťul Prahova, Muntenia, Rom├ónia. Avea la recens─âm├óntul din 2011 12.257 locuitori. Se afl─â ├«n Depresiunea V─âlenii de Munte, pe Valea Teleajenului, la 98 km distan╚Ť─â de municipiul Bucure╚Öti, la 28 km nord de municipiul Ploie╚Öti ╚Öi la 89 km sud-est de municipiul Bra╚Öov. Se ├«ntinde pe o lungime de 5 kilometri. ├Än ora╚Ö se poate ajunge folosind DN1A Bucure╚Öti ÔÇô Ploie╚Öti ÔÇô Bra╚Öov. Este atestat documentar ca ÔÇ×t├órg al s─âcuienilorÔÇŁ ╚Öi vam─â ├«n secolul al XV-lea, ├«ntr-o porunc─â a lui Dan al II-lea de la 1431. V─âlenii de Munte a fost re╚Öedin╚Ťa lui Nicolae Iorga, aici g─âsindu-se ├«n prezent Casa Memorial─â care poate fi vizitat─â. Ziua ora╚Öului este la 9 mai. Factorii materiali prielnici de pe Valea Teleajenului au f─âcut ca omul s─â fie atras ├«n zon─â ├«nc─â din cele mai vechi timpuri. Cercet─ârile arheologice sau ╚Öi lucr─ârile ├«nt├ómpl─âtoare au scos la iveal─â urme din vechime ├«ncep├ónd cu paleoliticul mijlociu ╚Öi continu├ónd cu etapele succesive, mezoliticul ╚Öi neoliticul. Istorie Hanul ÔÇ×La barier─âÔÇŁ din Muzeul Satului, Bucure╚Öti; hanul a fost adus din V─âlenii de Munte. V─âlenii de Munte a ├«ndeplinit de-a lungul existen╚Ťei sale func╚Ťile unui ora╚Ö: capital─â de jude╚Ť, vam─â, t├órg, re╚Öedin╚Ťa plaiului Teleajen, centru politic al raionului ╚Öi cet─â╚Ťii de cultur─â Teleajen. Localitatea este atestat─â documentar ├«ntr-o porunc─â a lui Dan al II-lea din 1431. "Drumului Teleajenului" (V─âleni - Drajna - Cera╚Öu - Slon - V├órful lui Craiu - Tabla Bu╚Ťii - Vama Buz─âului - Bra╚Öov) este atestat ╚Öi el din 1433. La 1 octombrie 1473, este semnalat─â prezen╚Ťa lui ╚śtefan cel Mare la ÔÇ×Cetatea TeleajenuluiÔÇŁ (poate Homor├óciu), unde taie capetele p├órc─âlabilor lui Radu cel Frumos, le ia ├«n robie femeile ╚Öi d─â foc cet─â╚Ťii. ├Än 1573, Alexandru al II-lea ├«nt─âre╚Öte fiilor popii Neagoe mo╚Öie "peste valea V─âlenilor". ├Än 1580, Mihnea Turcitul d─â o ├«nt─ârire marelui sp─âtar Albina asupra mo╚Öiei Albinari (Arice╚Ötii Zeletin), care ajungea p├ón─â la hotarul V─âlenilor. ├Än 1581 tot Mihnea Turcitu ├«nt─âre╚Öte altora ocine ├«n hotarul Berevoie╚Ötilor (azi cartier ├«n V─âlenii de Munte). ├Än 1608, Radu ╚śerban ├«nt─âre╚Öte marelui vornic Cernica ╚Öi so╚Ťiei sale Chiajna satele Predeal S─ârari, V─âleni ╚Öi Berevoie╚Öti, pe care le ├«mparte jum─âtate cu m─ân─âstirea de la Gr─âdi╚Öte. De la 1645 dateaz─â prima m─ârturie documentar─â asupra jude╚Ťului Sacueni cu re╚Öedin╚Ťa la V─âlenii de Munte, de unde se va muta la Bucov ├«n 1781. ├Än 1684, Miron Costin men╚Ťioneaz─â ├«n cronica sa V─âlenii de Munte printre ora╚Öele ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti. La 1794, t├órgove╚Ťii ora╚Öului sunt ├«n proces cu egumenii m─ân─âstirii din localitate, pentru regularizarea situa╚Ťiei lor pe mo╚Öia acesteia. Se men╚Ťioneaz─â ├«n 1794 ├«n documente "t├órgul domnesc V─âlenii de Munte", iar ├«n existen╚Ťa unui dasc─âl pl─âtit la ╚Öcoala din V─âleni. ├Än 1832, V─âleniul num─âra 518 gospod─ârii (cu 2590 suflete). La 1848, Nicolae B─âlcescu a recrutat din r├óndul locuitorilor comisarii de propagand─â David Alm─âjanu, I. D. Petrescu ╚Öi Ion Gherasim Gorjan. La sf├ór╚Öitul secolului al XIX-lea, V─âlenii de Munte era o comun─â urban─â, format─â din c─âtunele V─âleni (T├órgul-V─âleni), Turburea ╚Öi Valea Gardului, av├ónd ├«n total 3000 de locuitori. Ea era re╚Öedin╚Ťa plaiului Teleajen, av├ónd farmacie, spital, ╚Öi sta╚Ťie de telegraf ╚Öi po╚Öt─â. Atunci se atest─â ╚Öcoala ├«n limba greac─â de pe l├óng─â catedrala ora╚Öului, care func╚Ťiona la 1830, precum ╚Öi ╚Öcoala normal─â, condus─â ├«n 1839, de David Alm─â╚Öanu, ╚Öi la care ├«nv─â╚Ťau 139 de copii (mai t├órziu, ├«n 1845ÔÇô1846, doar 80&ndsh;90); ├«n plus, existau o ╚Öcoal─â de b─âie╚Ťi ╚Öi una de fete. ├Än ora╚Ö erau 6 biserici, dintre care sunt men╚Ťionate ├«n Marele Dic╚Ťionar Geografic al Rom├«niei biserica Berevoie╚Ötilor, cea a B─ârcenilor, catedrala ora╚Öului (fost─â m─ân─âstire ├«nchinat─â la muntele Athos) ╚Öi biserica Sf. Ioan. Istoricul Nicolae Iorga s-a stabilit aici ├«n 1907, ╚Öi a deschis, ├«n iulie 1908, universitatea popular─â de var─â. ├Än 1925, ora╚Öul avea 3723 de locuitori, fiind ├«n continuare re╚Öedin╚Ťa pl─â╚Öii Teleajen. ├Än 1950, el a devenit re╚Öedin╚Ťa raionului Teleajen, unul din raioanele regiunii Prahova ╚Öi apoi, dup─â 1952, al regiunii Ploie╚Öti. ├Än 1968, a pierdut func╚Ťiile de centru administrativ secundar, dup─â reforma administrativ─â, devenind unul din ora╚Öele jude╚Ťului Prahova, re├«nfiin╚Ťat. Limite ├Än partea de nord, ora╚Öul se ├«nvecineaz─â cu comunele Tei╚Öani ╚Öi Drajna, ├«n timp ce ├«n partea de sud are ca vecin─â comuna Gura Vitioarei. Comuna Predeal-S─ârari se ├«nvecineaz─â cu ora╚Öul ├«n partea de est. ├Än vest, ora╚Öul se ├«nvecineaz─â tot cu comuna Gura Vitioarei, satul Bughea de Jos. Clima Caracterizat printr-un climat subalpin de cru╚Ťare, cu o medie anual─â a temperaturii de circa 18 ┬░C, ora╚Öul V─âlenii de Munte poate fi considerat o adev─ârat─â sta╚Ťiune climateric─â. ├Än lunile de iarn─â media este cuprins─â ├«ntre -1,7 ┬░C ╚Öi -0,3 ┬░C. ├Än decembrie 1965 temperaturile erau de -1,9 ┬░C ╚Öi -2,2 ┬░C. Minima absolut─â a fost atins─â ├«n februarie 1972 (-30 ┬░C). Ad├óncimea maxim─â de ├«nghe╚Ť la sol este de 60 ÔÇô 70 cm. Precipita╚Ťiile sunt de aproximativ 700 mm anual. Au existat fenomene climatice singulare, precum ploaia toren╚Ťial─â cu grindin─â, de 3 cm diametru- iunie 1965 ╚Öi ciclonul din 11 iunie 1974, orele 17:30, cu o intensitate de 20 m/s, cu efecte distrug─âtoare pentru ora╚Ö. Re╚Ťeaua hidrografic─â Principala ap─â curg─âtoare de pe teritoriul ora╚Öului este R├óul Teleajen, el constituind principala a╚Öezare de pe cursul mediu ╚Öi superior al acestui r├óu. La V─âlenii de Munte, ├«n Teleajen se vars─â afluentul V─âleanca. Solurile Cele mai r─âsp├óndite soluri din zona ora╚Öului sunt aluviuniile ╚Öi solurile aluviale ├«n cadrul luncii Teleajenului, solurile urgiloiluviale ╚Öi argiloviluviale brune podzolite, ca ╚Öi cele brune ╚Öi negre argiloase humifere ├«n Dealurile Bughei. ├Än Dealurile Priporului sunt mai frecvente solurile brune ╚Öi argiloiluviale brune podzolite, rogosolurile, iar pe versan╚Ťi soluile erodate. C─âi de comunica╚Ťie Ora╚Öul se afl─â pe ╚Öoseaua na╚Ťional─â DN1A, care leag─â Ploie╚Ötiul de Bra╚Öov pe valea Teleajenului. Acest drum se intersecteaz─â la V─âlenii de Munte cu ╚Öoseaua jude╚Ťean─â DJ219, care duce spre Tei╚Öani la nord-vest ╚Öi spre Predeal-S─ârari ╚Öi Arice╚Ötii-Zeletin spre est. Tot aici, se ramific─â din acela╚Öi drum na╚Ťional ╚Öi ╚Öoseaua jude╚Ťean─â DJ102B care duce spre est c─âtre Drajna, Pose╚Öti ╚Öi mai departe ├«n jude╚Ťul Buz─âu spre C─âtina ╚Öi Cisl─âu. Prin ora╚Ö trece ╚Öi calea ferat─â Ploie╚Öti-M─âneciu, pe care este deservit de gara V─âlenii de Munte ╚Öi P. Mac. V─âleni Nord. Conform recens─âm├óntului efectuat ├«n 2011, popula╚Ťia ora╚Öului V─âlenii de Munte se ridic─â la 12.257 de locuitori, ├«n sc─âdere fa╚Ť─â de recens─âm├óntul anterior din 2002, c├ónd se ├«nregistraser─â 13.309 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt rom├óni (94,02%). Pentru 4,97% din popula╚Ťie, apartenen╚Ťa etnic─â nu este cunoscut─â. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodoc╚Öi (91,32%), cu o minoritate de penticostali (1,53%). Pentru 5,27% din popula╚Ťie, nu este cunoscut─â apartenen╚Ťa confesional─â. V─âlenii de Munte - evolu╚Ťia demografic─â Date: Recens─âminte sau birourile de statistic─â - grafic─â realizat─â de Wikipedia Economie Prahova Industrial Parc Func╚Ťioneaz─â ├«n cadrul Parcului Industrial peste 20 de firme cu capital str─âin ╚Öi autohton, cu domenii de activitate variate: construc╚Ťii metalice civile ╚Öi industriale, prelucr─âri mecanice prin a╚Öchiere, prelucrare lemn, confec╚Ťii textile, aparatur─â medical─â, prelucrare geam etc. S-au creat peste 700 locuri de munc─â ╚Öi s-a ├«nchiriat peste 95% din suprafa╚Ťa construit─â disponibil─â. Tymbark Maspex La V─âlenii de Munte, concernul polonez Tymbark a cump─ârat ├«n iunie 2001 activele fostei fabrici de conserve unde s-a aplicat o ampl─â ac╚Ťiune de reamenajare ╚Öi modernizare, transform├ónd-o ├«ntr-o unitate de ├«mbuteliere a b─âuturilor necarbonatate. Num─ârul angaja╚Ťilor era la ├«nceput de 395 de persoane, cu o medie de v├órst─â ├«n jur de 30 de ani. Investi╚Ťia ini╚Ťial─â la V─âleni este de aproximativ 12.000.000 de euro, iar p├ón─â ├«n 2009 totalul investi╚Ťiilor s-a ridicat la 30.000.000, num─ârul angaja╚Ťilor dep─â╚Öind 400, aproape ├«n ├«ntregime persoane din zon─â. Administra╚Ťie ╚Öi politic─â Ora╚Öul V─âlenii de Munte este administrat de un primar ╚Öi un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Florin Constantin[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales ├«n 2012. ├Äncep├ónd cu alegerile locale din 2016, consiliul local are urm─âtoarea componen╚Ť─â pe partide politice: Partid Consilieri Componen╚Ťa Consiliului Partidul Social Democrat 12 Partidul Na╚Ťional Liberal 4 Candidat independent 1 Cartiere V─âlenii de Munte este ├«mp─âr╚Ťit ├«n 17 cartiere. Ele sunt dispuse circular, ├«n jurul centrului ora╚Öului. Catrierele ora╚Öului sunt: Centru, B─âlcescu, Pia╚Ťa, Tr─âistari, Eminescu, Berceni, Avram Iancu, Enescu, Berevoie╚Öti, Cismari, Ghidule╚Öti, Stadion, ╚śtefan cel Mare, Cuza Vod─â, Tabaci, Riz─âne╚Öti ╚Öi Valea Gardului.
  10. Depresiunea Petro┼čani esta a┼čezat─â ├«n partea de sud-vest a Rom├óniei, la extremitatea sudic─â a jude┼úului Hunedoara , fiind una dintre cele mai pitore┼čti depresiuni din ┼úar─â.Aceast─â regiune intracarpatic─â transilv─ânean─â, situat─â la 500 m deasupra marii este ├«nconjurat─â de patru massive muntoase: Mun┼úii Par├óng la est, Mun┼úii ┼×ureanu la nord-est, Mun┼úii V├ólcan la sud ┼či Mun┼úii Retezat la nord ┼či nord-vest.Depresiunea este str─âb─âtut─â de Jiul de Vest ┼či Jiul de Est, ape care primesc o serie de afluen┼úi.Are o lungime de 45 km ┼či o l─â┼úime de 2-10 km ┼či se l─ârge┼čte u┼čor de la vest spre est. Jiul de Vest are o lungime de 51,4 km, un bazin cu o suprafa┼ú─â de 534 km[1] ┼či izvor─â┼čte din muntele Retezatul Mic, la o altitudine de 1760m.Mai pr├ęcis r├óul se formeaz─â ├«n c─âldarea Scorotelor, aflat─â la poalele v├órfului Dr─âg┼čanu, unde se adun─â albiile c├ótorva torente: Scorota Seac─â, Scorota Verde, Scocu Scorotei.Pe dreapta(sud) valea Jiului de Vest este m─ârginit─â de masivele muntoase Oslea-V├ólcan, iar pe st├ónga (nord) se afl─â masivul Retezat. O excursie pe valea Jiului de Vest ofer─â satisfac┼úii ┼či celui mai preten┼úios drume┼ú de munte. Pe por┼úiunea ├«n care Jiul de Vest se strecoar─â prin ├«mp─âr─â┼úia de frumuse┼úe a Retezatului Mic , r├óul ne poart─â printr-o lume fantastic─â de chei, pe┼čteri, scocuri, pere┼úi trafora┼úi ┼či multe alte pl─âsmuiri carstice. Aici, la izvoarele Jiului de Vest, trebuie cercetate cu mare aten┼úie mai ales asa numitele scocuri, un fel de chei ad├ónci ┼či foarte ├«nguste, cu pere┼úii de zeci de metri ├«n─âl┼úime, ├«n care de-abia ├«ncape un om, t─âieturi ├«n st├ónc─â ├«mpodobite cu dantel─ârii ├«n calcar, cum numai apa ┼či v├óntul le pot modela ├«n r─âstimpul a sute ┼či mii de ani.Jiul de Vest prime┼čte o serie de afluen┼úi care au s─âpat chei impun─âtoare ┼či cascade. Afluen┼úii mai importan┼úi pe partea dreapt─â dinspre Mun┼úii V├ólcan sunt : Jidanul, Valea Boului, G├órbovu, Rostoveanu, Valea de Pe┼čti, Balomir, Braia, Baleia, Mori┼čoara iar de pe partea st─ânga dinspre Mun┼úii Retezat sunt : Buta, Laz─âru, Bilugu, Valea de Brazi, Sterminos, Mierleasa, Crividia. Jiul de Est are un curs de 28km lungime, bazinul s─âu hidrografic ├«nsumeaz─â 479 km p─âtra┼úi .Undele r├óului se nasc ├«n partea estic─â a Depresiunii Petro┼čani , ├«ntre masivele ┼×ureanu ┼či Par├óng. Izvorul acestui r├óu se afl─â la sud de culmea ┼×ureanului .Afluen┼úii de pe partea dreapt─â dinspre Mun┼úii ┼×ureanu sunt : Voievodul, Bilele, R─âscoala, Taia, B─âni┼úa, iar pe partea st├óng─â, dinspre Mun┼úii Par├óng , prime┼čte afluen┼úii : Sterminos, Lolea, Cimpa, Giorganu, Jie┼úul, Maleea. Jiul de Vest ┼či Jiul de Est se unesc la Livezeni-Iscroni d├ónd na┼čtere Jiului care str─âbate minunatul defileu de 30 de km dintre Mun┼úii Par├óng ┼či Mun┼úii V├ólcan. . ├Än aceast─â depresiune pe 45 km lungime se afl─â localit─â┼úile : Petrila (Lonea, Jie┼ú, Cimpa), Petro┼čani (D├ólja, Livezeni ) Aninoasa (Iscroni),Vulcan (Dealu Babii , Paro┼čeni), Lupeni, Uricani (C├ómpu lui Neag, ).├Än zilele noastre aceste a┼čez─âri formeaz─â aproape un tot unitar cu aproape 150.000 de locuitori. Accesul ├«n Depresiunea Petro┼čani se poate face pe linia de cale ferat─â Craiova-Petro┼čani-Simeria, din care la Livezeni se ramific─â linia secundar─â Petro┼čani-Lupeni sau pe ┼čoseaua na┼úional─â DN 66 T├órgu Jiu-Petro┼čani-Ha┼úeg-Simeria din care la Livezeni se ramific─â┼čoseaua 66A Livezeni-Vulcan-Lupeni-Uricani-C├ómpu lui Neag.Am men┼úionat c─â depresiunea este ├«nconjurat─â de patru masive muntoase, fiecare dintre ele av├ónd frumuse┼úile sale ┼či din depresiune se pot organiza numeroase excursii pe trasee turistice mai grele sau mai u┼čoare.Prezentarea noastr─â turistic─â├«ncearc─â s─â prezinte aceste locuri minunate, eviden┼úiindu-le ├«n prezentarea fiec─ârui masiv pe cele care au ca punct de pornire Depresiunea Petro┼čani.
  11. Sorin Alexandrescu (n. 18 august 1937, Bucure╚Öti) este un critic, istoric ╚Öi teoretician literar rom├ón. Biografie Este nepotul de sor─â al profesorului, scriitorului, filosofului, eseistului, istoricului religiilor rom├ón Mircea Eliade, fiul Corinei Eliade. Licen╚Ťiat al Facult─â╚Ťii de Filologie a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti (1969). A emigrat ├«n 1974 ├«n Olanda, unde a func╚Ťionat ca profesor la una dintre cele mai mari catedre de limb─â rom├ón─â din Occident, la Universitatea din Amsterdam. ├Änainte de plecarea din Rom├ónia, a publicat o monografie dedicat─â scriitorului american William Faulkner, un studiu de naratologie literar─â. ╚śi-a continuat activitatea ├«n Olanda dedic├ónd-se semioticii ╚Öi istoriei ideilor. Din 1983 ╚Ťine cursuri de semiotic─â ╚Öi apoi de filosofie la Amsterdam. A fondat la Amsterdam revista International Journal of Romanian Studies(1976-1989). A fost unul din membrii activi ai diasporei literare rom├óne╚Öti ╚Öi un militant pentru democratizarea ╚Ť─ârii, public├ónd numeroase studii ╚Öi articole despre Rom├ónia. S-a ├«ntors ├«n zilele Revolu╚Ťiei din decembrie 1989 ├«n Rom├ónia, transmi╚Ť├ónd materiale pentru un ziar olandez. S-a implicat ├«n proiectul de renovare ╚Öi modernizare a Bibliotecii Centrale Universitare, cl─âdirea ╚Öi colec╚Ťiile de carte fiind distruse de un incendiu devastator ├«n timpul revolu╚Ťiei. A f─âcut lobby pe l├óng─â autorit─â╚Ťile olandeze ╚Öi ├«n mediile intelectuale occidentale pentru str├óngerea de fonduri pentru acest proiect. ├Än 1998 a acceptat postul de consilier preziden╚Ťial pentru cultur─â. ├Än 2001, dup─â ce s-a pensionat ├«n Olanda, s-a ├«ntors definitiv ├«n Rom├ónia. ├Än acela╚Öi an a fondat, ├«mpreun─â cu Dan Grigorescu, Mihai Zamfir, Laura Mesina, Vlad Alexandrescu, Vasile Morar ╚Öi Zoe Petre, Centrul de Excelen╚Ť─â ├«n Studiul Imaginii pe l├óng─â Universitatea din Bucure╚Öti. C─âr╚Ťi publicate Dickens in Rumania. A Bibliography for the 150th Anniversary (with Alexandru Du╚Ťu) 1962 William Faulkner, 1969; revised edition in French, Paris, 1971 The Logic of Personages, 1973 Logique du personnage: reflexions sur l'univers faulknerien, (1974) Dimitrie Cantemir: Roemeens historicus en politicus 1673-1723, Bussum 1975 Dichters uit Roemeni├ź, (Poe╚Ťi din Rom├ónia), 1976 Transformational grammar and the Rumanian language 1977 Roemeni├ź. Verhalen van deze tijd, (Proza din Rom├ónia), 1988 Hemel en Aarde. Werelden van verbeelding, (Rai ╚Öi p─âm├ónt), 1991 Rum├Ąnien im Umbruch: Chancen und Probleme der europ├Ąischen Integration, (eds. Ilina Gregori und Angelika Schaser) (1993) Richard Rorty, 1995 Figurative of the Art. Beginning and End. 20th Century in Romania, 1998 Paradoxul rom├ón, 1998 Identitate ├«n ruptur─â. Mentalitati rom├óne╚Öti postbelice, 2000 La modernit├ę a l'Est. 13 aper├žus sur la litterature roumaine, 2000 Mircea Eliade, dinspre Portugalia, Editura Humanitas, 2006 - fragmente
  12. MeXi

    Ion Anton

    Ion Anton (n. 3 decembrie 1950, Ghel─âuza, raionul Str─â╚Öeni, Republica Moldova) este un poet, prozator, traduc─âtor ╚Öi publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova ╚Öi al Uniunii Scriitorilor din Rom├ónia, de asemenea membru al Uniunii Jurnali╚Ötilor din Moldova. Biografie Ion Anton este un scriitor de la Chi╚Öin─âu, care face parte, conform aprecierilor formulate de academicianul Mihai Cimpoi, din genera╚Ťia "ochiului al treilea", genera╚Ťie care a reabilitat ├«n literatura basarabean─â valoarea esteticului. Ion Anton s-a n─âscut ├«n familia ╚Ť─âranilor de origine r─âze╚Öi Gheorghe ╚Öi Ileana Anton (n─âscut─â Donic─â). ├Än 1958 este ├«nscris elev la ╚ścoala de opt ani din satul natal, pe care o absolv─â ├«n anul 1966. ├Ä╚Öi continu─â studiile la ╚ścoala medie nr.1 din or.Str─â╚Öeni (actualmente Liceul Teoretic ÔÇ×Ion VatamanuÔÇŁ), dar examenele de absolvire le sus╚Ťine, ├«n 1969, la ╚ścoala medie a sanatoriului pentru copii ╚Öi adolescen╚Ťi ÔÇ×Dub─âsariÔÇŁ din s. Carantin ( azi Dzerjinskoe), r-nul Dub─âsari, unde s-a tratat de o afec╚Ťiune pulmonar─â. ├Äntre anii 1969-1972 a muncit ca strungar la Uzina ÔÇ×ElectrotocipriborÔÇŁ (actualmente ÔÇ×IntroscopÔÇŁ) din Chi╚Öin─âu. ├Än aceast─â perioad─â public─â versuri ├«n ziarul ÔÇ×Tinerimea MoldoveiÔÇŁ ╚Öi frecventeaz─â cenaclul literar ÔÇ×Luceaf─ârulÔÇŁ de pe l├óng─â aceea╚Öi publica╚Ťie periodic─â (conduc─âtorul cenaclului- poetul Liviu Damian). A absolvit cu men╚Ťiune sec╚Ťia de jurnalistic─â a Facult─â╚Ťii de Litere a Universit─â╚Ťii de Stat din Moldova (1977). ├Än anii de studii a activat ca secretar al Comitetului de conducere al Cenaclului literar universitar ÔÇ×Mihai EminescuÔÇŁ, av├ónd, ├«n leg─âtur─â cu aceast─â activitate, c├óteva ÔÇ×alterca╚Ťii ideologiceÔÇŁ cu sec╚Ťia nr.1- KGB. ├Äntre anii 1977ÔÇô1987 a activat ca secretar general de redac╚Ťie ╚Öi redactor de sec╚Ťie la s─âpt─âm├ónalul ÔÇ×Literatura ╚Öi ArtaÔÇŁ. Aici, ├«mpreun─â cu poetesele Leonida Lari ╚Öi Nina Josu, sus╚Ťinu╚Ťi de poetul ╚Öi redactorul-╚Öef Victor Teleuc─â, organizeaz─â cenaclul literar-artistic ÔÇ×DialogÔÇŁ, ulterior devenit cenaclu alUniunii Scriitorilor din Moldova, fiind condus de poetul Nicolae Dabija. ├Äncep├ónd cu 1987 ╚Öi p├ón─â ├«n 1994, este secretar general de redac╚Ťie ╚Öi redactor-╚Öef adjunct la revista s─âpt─âm├ónal─â pentru copii ╚Öi adolescen╚Ťi ÔÇ×Florile DalbeÔÇŁ. ├Än 1994 este numit redactor-╚Öef al aceleia╚Öi reviste. Ion Anton, student ├«n anul IV la USM, secretar al Cenaclului literar Mihai Eminescu Carier─â literar─â Debuteaz─â literar ├«n reviste ╚Öi culegerile colective de versuri ÔÇ×Dintre sute de catargeÔÇŁ. Debutul editorial este marcat de Vam─â pentru speran╚Ť─â, ├«n 1983, urmat de Viitorul ca mo╚Ötenire (1992), ce se remarc─â printr-o zicere poetic─â individual─â. Iat─â c├óteva p─âreri sumare despre crea╚Ťia sa: ÔÇ× Versul s─âu este exprimat ├«n diverse ritmuri: e colorat, muzical, e b─ârb─âtesc ╚Öi duios, ├«n╚Ťelept ╚Öi naiv, zburdalnic ╚Öi plin de larghe╚Ťe cum este sufletul.ÔÇŁ ÔÇöGheorghe Vod─â,├«n ANTON, Ion, ÔÇ×Vam─â pentru speran╚Ť─âÔÇŁ Ch., 1983, p.3-4 ÔÇ×...Ion Anton r─âm├óne un tradi╚Ťionalist ce mediteaz─â, ├«n forma pastelului ╚Öi rondelului modernizat, asupra vremelniciei ╚Öi eternit─â╚Ťii materializate ├«n ÔÇ×clipe de-o via╚Ť─âÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×ve╚Önicul tablou al contradic╚ŤiilorÔÇŁ |Mihai Cimpoi, ÔÇ×O istorie deschis─â a literaturii rom├óne din Basarabia:compendiu, Ch., 2002, p. 355-356}};ÔÇ×Cuibul soareluiÔÇŁ este o carte juc─âu╚Ö─â, cartea privirii juc─âu╚Öe aruncate de copil─ârie asupra lumii. Fluturii sunt flori care zboar─â, c├ómpia este cerul verde ├«nstelat de topora╚Öi, copacii ├«nfloresc cu albine. Copilul ├«nsu╚Öi apar╚Ťine acestui joc, c├ónd cu deplin─â candoare, c├ónd cu pl─âcerea de-acum con╚Ötient─â de a-i respecta regula...|Doina Cernica,Suceava, ├«n ziarul ÔÇ×Crai nouÔÇŁ,nr.3673 din 29.05.2004, p. 4}}; ├Än ÔÇ×M├óine va fi IeriÔÇŁ ├«nsu╚Öi sentimentul de iubire este un fel de erou principal, care, ├«ntr-o manier─â existen╚Ťialist─â, are menirea s─â-i poarte pe El ╚Öi Ea prin crunta realitate a vie╚Ťii cotidiene, banal─â ╚Öi prozaic─â, dar ╚Öi romantic─â pentru cel care vrea ╚Öi are darul s─â viseze exist├ónd.|Alina Nour, Paris, ├«n recenzia ÔÇ×Spectacolul sugestiei sau T├órziul la timpÔÇŁ, ÔÇ×Literatura ╚Öi artaÔÇŁ,nr. 49 din 04.12.2003, p. 5}} ├Än 2000 a primit medalia ÔÇ×Meritul civicÔÇŁ. ├Än 2010 i s-a ├«nm├ónat ├«nalta distinc╚Ťie ÔÇ×Ordinul de OnoareÔÇŁ. ├Än 2010 a primit Diploma de gradul ├«nt├ói a Guvernului Republicii Moldova. Revista ÔÇ×4AM For All MarketsÔÇŁ("Ora 4 de diminea╚Ť─â") din Madrid, Spania, editat─â ├«n englez─â ╚Öi difuzat─â ├«n 154 de ╚Ť─âri ale lumii, public─â ├«n nr. 4 (aprilie 2008), coperta 1, fotografia scriitorului, cu statueta care simbolizeaz─â Premiul Interna╚Ťional ÔÇ×Steaua Calit─â╚ŤiiÔÇŁ, categoria Aur, inser├ónd ╚Öi alte cinci imagini fotografice ├«n cuprinsul revistei. Opera Vam─â pentru speran╚Ť─â (Ed. ÔÇ×Literatura artistic─âÔÇŁ, Chi╚Öin─âu, 1983) Dincolo de formule (Ed. ÔÇ×Cartea Moldoveneasc─âÔÇŁ, Chi╚Öin─âu, 1984) Bun─â diminea╚Ťa,ziu─â! (Ed. ÔÇ×Literatura artistic─âÔÇŁ, Chi╚Öin─âu, 1985) Viitorul ca mo╚Ötenire (Ed. ÔÇ×HyperionÔÇŁ, Chi╚Öin─âu, 1992) ISBN 5-368-00984-4 Garderoba vesel─â (Ed. ÔÇ×Literatura artistic─âÔÇŁ, Chi╚Öin─âu, 1988,ed.PRINCEPS 2007) ISBN 978-9975-9533-8-2 Rondelurile c─âl─âtorului (Ed. Uniunii Scriitorilor, Chi╚Öin─âu, 1997) ISBN 9575-68-008-9 Alfabetul pe portativ (Ed. ÔÇ×LiteraÔÇŁ, Chi╚Öin─âu, 1998, coautor)ISBN 9975-74-199-1 Semaforul (alc─âtuitor ╚Öi coautor, ed. ÔÇ×SerebiaÔÇŁ, Chi╚Öin─âu, 2000)ISBN 9975-9596-0-1 Zodia Zimbrului (Ed. ÔÇ×Literatura artistic─âÔÇŁ, Chi╚Öin─âu, 1991;ISBN 5-368-01095-8; ed. ÔÇ×AugustaÔÇŁ, Timi╚Öoara, 2004) ISBN 973-695-100-6 M├óine va fi ieri (Ed. ÔÇ×AugustaÔÇŁ, Timi╚Öoara, 2002) ISBN 973-8350-08-5 Cuibul soarelui (Ed. ÔÇ×AugustaÔÇŁ, Timi╚Öoara, 2003) ISBN 973-695-038-7 Necuprinsul punctului (Ed. ÔÇ×PontosÔÇŁ, Chi╚Öin─âu, 2005)ISBN 9975-72-189-3 Vesel ├«ndrumar pentru vestiar(Ed.ÔÇ×Silvius LibrisÔÇŁ, Chi╚Öin─âu,2010)ISBN 978-9975-103-52-7 C─âdere sentimental─â pe g├ónduri(Ed.ÔÇ×LuminaÔÇŁ, Chi╚Öin─âu,2010)ISBN 978-9975-65-153-0 ,,DE CE? Enciclopedie pentru fete ╚Öi b─âie╚Ťi curio╚Öi(Ed.ÔÇ×Silvius LibrisÔÇŁ, Chi╚Öin─âu,2011) ISBN 978-9975-107-27-3 ,,FOKA.Roman-cronic─â,,(Ed.ÔÇ×Silvius LibrisÔÇŁ, Chi╚Öin─âu,2012) ISBN 978-9975-107-76-1 "VIA╚ÜA CA AMINTIRE" Roman(Ed. IULIAN, Chi╚Öin─âu,2013) ISBN 978-9975-4392-8-2 ÔÇŁVIA╚ÜA CA AMINTIREÔÇŁ Roman, edi╚Ťia a II-a, rev─âzut─â ╚Öi ad─âugit─â (Ed. eLiteratura, Bucure╚Öti,2014) ISBN 978-606-700-306-2 ÔÇ×ANOTIMPURILE CLIPEIÔÇŁ, Opera Omnia, Poezie contemporan─â (Ed. TipoMoldova, Ia╚Öi,2015) ISBN 978-606-676-677-7 ÔÇ×SINGURI ├ÄN DOIÔÇŁ,dilogie, Opera Omnia, Romanul de azi (Ed. TipoMoldova, Ia╚Öi, 2015) ISBN 978-606-676-717-9 ÔÇ×SORA MEA, FIICA BUNICULUIÔÇŁ, Opera Omnia, Proz─â scurt─â contemporan─â (Ed. TopoMoldova, Ia╚Öi, 2015)ISBN 978-606-676-762-0 ALINA, roman (Ed.Lumina, Chi╚Öin─âu 2015) ISBN 978-9975-65-386-6 JUC─éRIA DIN CUVINTE, Opera Omnia, Poezie pentru copii (Ed. TipoMoldova, Ia╚Öi, 2015), ISBN 978-606-676-782-8 Ion Anton a ├«ntre╚Ťinut pagini ╚Öi rubrici permanente ├«n ÔÇ×Literatura ╚Öi ArtaÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×Florile DalbeÔÇŁ (Orizont ecologic, Patrimoniu, C─âderea pe g├ónduri, De ce? ╚Ö.a.) La rubrica De ce? din pagina de titlu a revistei ÔÇ×Florile DalbeÔÇŁ semneaz─â remarcabile ÔÇ×altfel de editorialeÔÇŁ, care dau r─âspunsuri la ├«ntreb─ârile expediate de cititori, abord├ónd teme de etic─â, moral─â, estetic─â ╚Ö.a. Promoveaz─â instruirea filozofic─â a copiilor ╚Öi adolescen╚Ťilor ├«n pagina tematic─â lunar─â C─âderea pe g├ónduri din ÔÇ×F.D.ÔÇŁ ╚Öi coloreaz─â ÔÇ×petele albeÔÇŁ din istoria rom├ónilor ├«n pagina lunar─â ÔÇ×PatrimoniuÔÇŁ. Prime╚Öte numeroase premii ale Uniunii Jurnali╚Ötilor din Moldova pentru cea mai bun─â oglindire a tematicii ocrotirii monumentelor de istorie ╚Öi cultur─â. ├Än 2002 i-a fost decernat Premiul Ligii Jurnali╚Ötilor Profesioni╚Öti "Pentru ├«nalt profesionalism jurnalistic ╚Öi merit personal deosebit ├«n activitatea presei".Premiul pentru poezie al s─âpt─âm├ónalului ÔÇ×Literatura ╚Öi ArtaÔÇŁ,2010.Premiul BPM ÔÇ×B.P.HasdeuÔÇŁ, acordat ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte pentru Copii ╚Öi Tineret pentru cartea ÔÇ×Vesel ├«ndrumar pentru vestiarÔÇŁ,2011.Premiul Salonului Interna╚Ťional de Carte pentru Copii ╚Öi Tineret ÔÇ×Cartea cognitiv─âÔÇŁ, acordat pentru volumul ÔÇ×DE CE? Enciclopedie pentru fete ╚Öi b─âie╚Ťi curio╚ÖiÔÇŁ,2012. Premiul Asocia╚Ťiei Oamenilor de Crea╚Ťie pentru romanul-cronic─â ÔÇ×FOKAÔÇŁ ╚Öi Premiul Ministerului Educa╚Ťiei al R.Moldova pentru Enciclopedia ÔÇ×DE CE?ÔÇŁ,31 august-4 septembrie 2012. Premiul Ministerului Tineretului ╚Öi Sportului al R.Moldova pentru romanul ÔÇ×Via╚Ťa ca amintireÔÇŁ la Salonul Interna╚Ťional de Carte pentru Copii ╚Öi Tineret,Chi╚Öin─âu, 3-6 aprilie 2014. Premiul pentru poezie ÔÇ×Grigore VieruÔÇŁ, acordat de Institutul Cultural Rom├ón ÔÇ×M.EminescuÔÇŁ ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte pentru Copii ╚Öi Tineret, edi╚Ťia a XX-a, Chi╚Öin─âu, 14-17 aprilie 2016. Revistei s─âpt─âm├ónale pentru copii ╚Öi adolescen╚Ťi ÔÇ×Florile DalbeÔÇŁ, sub conducerea scriitorului Ion Anton, i-a fost decernat, ├«n 2008, la Paris, Premiul Interna╚Ťional pentru calitate ╚Öi excelen╚Ť─â ÔÇ×Steaua Calit─â╚ŤiiÔÇŁ, categoria Aur, instituit de Asocia╚Ťia Interna╚Ťional─â B.I.D. Business Initiative Directions, cu sediile la Madrid ╚Öi Paris.
  13. Mariana Codru╚Ť (n. 1956, Pris─âcani, Ia╚Öi) este o poet─â, prozatoare, publicist─â ╚Öi traduc─âtoare contemporan─â. Absolvent─â a Facult─â╚Ťii de Filologie a Universit─â╚Ťii ÔÇ×Alexandru Ioan CuzaÔÇŁ din Ia╚Öi, Mariana Codru╚Ť a fost corector, profesor ╚Öi secretar literar. ├Än prezent, este redactor la Editura Universit─â╚Ťii ÔÇ×CuzaÔÇŁ. Este membr─â a Uniunii Scriitorilor din Rom├ónia din 1990 ╚Öi a Asocia╚Ťiei Scriitorilor din Sibiu din 2009. A primit premiul Asocia╚Ťiei Scriitorilor din Ia╚Öi pe anul 1997, pentru romanul Casa cu storuri galbene. Prezentare Tr─âie╚Öte ├«n Ia╚Öi, unde sus╚Ťine ├«n Ziarul de Ia╚Öi o rubric─â (intermitent─â) de opinii, iar ├«n revista Contrafort, din Chi╚Öin─âu, rubrica ÔÇ×Jurnalul unei ╚ŤestoaseÔÇŁ. Volume publicate Poezie 1982 - M─âce╚Öul din magazia de lemne, Editura Junimea, 1986 - Schi╚Ť─â de autoportret, Editura Junimea, 1989 - Tabieturile nop╚Ťii de var─â, Editura Cartea Rom├óneasc─â, 1994 - Existen╚Ť─â acut─â, Cartea Rom├óneasc─â, 2000 - Blanc, Editura Vinea, 2007- Ultima patrie, Editura Paralela 45 ÔÇô nominalizat la premiul Uniunii Scriitorilor din Rom├ónia.[1] 2011 - Areal, Editura Paralela 45, 201 ÔÇô Premiul ÔÇ×Antologia anuluiÔÇŁ al revistei Tiuk. Proz─â Casa cu storuri galbene (roman, Editura Polirom, 1997) ÔÇô nominalizat la premiul U.S.R. ╚Öi premiul ASPRO; premiat de U.S.R., filiala Ia╚Öi. Ul Baboi ╚Öi alte povestiri (Polirom, 2004). Nudul Dianei (roman, Polirom, 2007) ÔÇô nominalizat la premiul Ziarului de Ia╚Öi. Publicistic─â Rom├ónul impar╚Ťial (Dacia XXI, Cluj, 2011) ÔÇô premiat de U.S.R., filiala Sibiu. Volume colective Cartea roz a comunismului (Versus, 2004, coordonator Gabriel H. Decuble), Tovar─â╚Öe de drum. Experien╚Ťa feminin─â ├«n comunism (Polirom, 2008, coordonator Dan Lungu, Radu Pavel Gheo); tradus ├«n limba italian─â: Compagne di viaggio (Sandro Teti editore, Roma, 2011, traducere de Mauro Barindi, Anita Nastacia Bernacchia, Maria Luisa Lombardo' Divanul scriitoarei (Limes, Cluj, 2010, coordonator Mihaela Ursa), Traduceri 2005 - Jean Piaget, Reprezentarea lumii la copil, de Jean Piaget, Editura Cartier, Chi╚Öin─âu,
  14. MeXi

    Romulus Bucur

    Romulus Bucur (n. 11 mai 1956, Arad) este un poet, critic literar, publicist ╚Öi traduc─âtor rom├ón. Biografie Dup─â absolvirea facult─â╚Ťii a fost profesor de limba rom├ón─â la Liceul Industrial Nr. 1 din Arad, p├ón─â ├«n anul 1990. ├Än anul 1990 devine redactor la revista de cultur─â ARCA din Arad, iar din anul 1992 este redactor-╚Öef adjunct. Din anul 1997 este, de asemenea, lector la Facultatea de Litere a Universit─â╚Ťii Transilvania din Bra╚Öov[2].S-a n─âscut la Arad ├«n familia func╚Ťionarilor S├íri ╚Öi Constantin, a urmat ╚Öcoala elementar─â la ╚ścoala Nr. 1, iar cursurile liceale le-a f─âcut la Liceul ÔÇ×Ioan SlaviciÔÇŁ (actualmente, Colegiul Na╚Ťional ÔÇ×Moise Nicoar─âÔÇŁ), ├«ntre anii 1971 ╚Öi 1975. A absolvit Facultatea de Limba ╚Öi Literatura Rom├ón─â a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti ├«n anul 1980. Din anul 2003 este doctor ├«n filologie al Universit─â╚Ťii Bucure╚Öti cu teza O cercetare asupra raporturilor dintre vizual ╚Öi auditiv ├«n poezia modern─â. Activitatea literar─â Debut publicistic ├«n Rom├ónia literar─â. Debutul editorial ├«n 1982 ├«n volumul de grup Cinci (al─âturi de Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Alexandru Mu╚Öina ╚Öi Mariana Marin). Debut individual cu volumul de poezii Greutatea cernelii pe h├«rtie ├«n 1984, distins cu premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din Rom├ónia ├«n acela╚Öi an. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Rom├ónia din anul 1990 ╚Öi membru fondator al Asocia╚Ťiei Scriitorilor Profesioni╚Öti din Rom├ónia (ASPRO) din anul 1994. A fost membru al Cenaclului de Luni. Antologii Este inclus cu grupaje de poezii ├«n Antologia poeziei genera╚Ťiei 80 (editura Vlasie, 1993), ├«n culegerea Romanian Poets of the 80s and 90s (editura Paralela 45, 1999), pe care o ╚Öi coordoneaz─â al─âturi de Andrei Bodiu ╚Öi Georgeta Moarc─âs, ╚Öi ├«n sec╚Ťiunea antologic─â a volumului Experimentul literar rom├ónesc postbelic (editura Paralela 45, 1998). Este prezent ├«n: Streiflicht ÔÇô Eine Auswahl zeitgen├Âssischer rum├Ąnischer Lyrik (81 rum├Ąnische Autoren), - Lumina piezi╚Ö─â, antologie bilingv─â cuprinz├ónd 81 de autori rom├óni ├«n traducerea lui Christian W. Schenk, Dionysos Verlag 1994, ISBN 3980387119 Este prezent cu un articol teoretic ├«n volumul Competi╚Ťia continu─â. Genera╚Ťia 80 ├«n texte teoretice, (editura Vlasie, 1994; edi╚Ťia a II-a, editura Paralela 45, 1999). Semneaz─â ├«n Irlanda, ├«mpreun─â cu poetul Mircea C─ârt─ârescu, volumul Poetry At Annaghmakerring (Dublin, Dedalus Press, 1994). ├Än 1998 a publicat ├«n Marea Britanie volumul personal Ditties (la editura Small Dancer Press). ├Än 2004 coordoneaz─â ╚Öi supervizeaz─â un grup de studen╚Ťi cu care traduce Exerci╚Ťii de stil de Raymond Queneau, volum care apare la editura Paralela 45. ├Än 2006 particip─â ├«mpreun─â cu Alexandru Mu╚Öina, Caius Dobrescu, Doina Ioanid, R─âzvan ╚Üupa, Bogd├ín L├ízl├│, Fekete Vince, L├ízl├│ No├ęmi, L├Âv├ęt├ęi L├íz├ír L├ízl├│ ╚Öi S├íntha Attila la un atelier de traducere ├«n Arcu╚Ö, ├«n urma c─âruia apar dou─â volume de poezie Milionarii timpului. Poe╚Ťi maghiari contemporani, respectiv A gy├Âny├Âr rom├ín m┼▒v├ęszete. Kort├írs rom├ín k├Âlt┼Ĺk. ├Än anul 2014 a ap─ârut ├«n volumul colectiv de poezie Salonul Ludicilor, ap─ârut ÔÇ×sub direc╚ŤiaÔÇŁ actorului George Mih─âi╚Ť─â, lansat la Bucure╚Öti ├«n cadrul festCO - Festivalul Comediei Rom├óne╚Öti. Premii ╚Öi distinc╚Ťii A primit premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din Rom├ónia (1984) ╚Öi premiul pentru poezie al Asocia╚Ťiei Scriitorilor Profesioni╚Öti din Rom├ónia, ASPRO (1998). Premiul Filialei Arad a Uniunii Scriitorilor (1995, 1998, 2000, 2009), Premiul pentru multimedia al Centrului Interna╚Ťional pentru Art─â Contemporan─â (1996), Premiul pentru critic─â al revistei ┬źPoesis┬╗ (2000) Opera Poezie Greutatea cernelii pe h├órtie, editura Albatros, (1984) Literatur─â, via╚Ť─â, editura Cartea Rom├óneasc─â, (1989) Dragoste & Bravur─â, editura Marineasa, (1995) C├«ntecel(e). Fast-food Poems, editura Paralela 45, (1998) C─ârticic─â pentru pisic─â, editura Aula, (2003) Poeme alese, editura Aula, (2008) O seam─â de personaje secundare, editura Tracus Arte, (2009) Eseuri ╚Öi critic─â literar─â Poe╚Ťi optzeci╚Öti (╚Öi nu numai) ├«n anii 90, Pite╚Öti, editura Paralela 45, 2000 Mihail Sebastian sau despre inconvenientul de a te fi n─âscut evreu, Bra╚Öov, editura Aula, 2007 Referin╚Ťe ^ a b c Uniunea Scriitorilor Arad - Romulus Bucur ^ a b Petre Don, Dialoguri Deschise cu poetul Romulus Bucur, Glasul Aradului, 6 octombrie 2014 ^ Aurel Sasu, Dic╚Ťionarul biografic al literaturii rom├óne, A-L, Paralela 45, p. 225 ^ a b C─ât─âlin Constantin, Jurnalul unei vie╚Ťi, Rom├ónia literar─â, nr. 51-52, 2003 ^ a b Dumitru Chioaru, Formula personal─â a lui Romulus Bucur, Revista Ramuri, nr. 4, 2010 ^ M─âd─âlina Cerban, ÔÇ×Salonul LudicilorÔÇŁ, un volum colectiv cu poezii de M─âl─âele ╚Öi Brumaru, lansat la Bucure╚Öti, mediafax.ro, 28 mai 2014 ^ USR Filiala Bucure╚Öti Poezie, ÔÇ×Salonul ludicilorÔÇŁ, botezat cu har, bucate ╚Öi vinuri alese, 28 mai 2014