Mărturia unui gamer înrăit. Cât de sănătos a fost pentru el gaming-ul pe timp de carantină

[PULSE 812]

V-am mai povestit despre cum, în aceste vremuri de izolare şi carantină, cauzate de pandemia globală de COVID-19, gaming-ul a devenit una dintre ocupaţiile recomandate pentru a petrece câteodată prea multul timp liber pe care îl avem la dispoziţie. La aceeaşi concluzie a ajuns şi Matthew Gault, jurnalist cu experienţă care a trecut pe la publicaţii precum New York Times, Vice sau Reuters, iar în prezent publică în cadrul revistei Time.

 

Gault se recomandă drept un cititor avid, “devorator” de cărţi atât în format fizic, cât şi electronice, dar şi de reviste sau benzi desenate. Totuşi, în această perioadă, de fiecare dată când a încercat să se “refugieze” în universul unei astfel de cărţi, gândurile i-au zburat către pandemia pe care o trăim, împiedicându-l să se bucure cu adevărat de respectiva carte.

 

Totuşi, Matthew Gault nu s-a lovit de această problema atunci când a încercat să-şi petreacă timpul liber în jocurile video preferate. Conform jurnalistului, jocurile video au acel “ceva” care te prinde şi îţi captează atenţia în totalitate, spre deosebire de cărţi. Astfel, în săptămânile scurse în izolare, Gault a trecut prin mai multe jocuri, precum Final Fantasy VII Remake, Red Dead Redemption 2, Call of Duty: Warzone sau Fallout 76, toate titluri ce necesită o investiţie de timp serioasă pentru a te putea bucura cu adevărat de ele.

 

 

Iar unul dintre marile avantaje ale acestui hobby este că, într-un fel, ajută la diminuarea frustrării izvorâte din cauza distanţării sociale pe care suntem fortaţi să o practicăm în aceste zile. Chiar dacă nu poţi interacţiona direct cu prietenii, Gault s-a putut întâlni “virtual” cu aceştia prin intermediul acestor jocuri, o metoda mult mai “activă” de socializare decât banalele convorbiri prin Skype sau Facetime. De altfel, până şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii, până nu demult pe o poziţie de adversitate faţă de jocurile video, a recunoscut, de curând, meritele de necontestat ale acestora.

 

De aceeaşi părere este şi Chris Ferguson, profesor în cadrul departamentului de psihologie al universităţii Stetson: “Tot mai multe dovezi sugerează că investirea timpului în jocuri video nu are efecte negative”. Evident, mişcarea fizică, munca şi sarcinile ce trebuie îndeplinite în gospodării sunt importante, însă, odată acestea îndeplinite, atât adulţii, cât şi copiii se pot dedica jocurilor video fără teama unor consecinţe negative, mai ales acum, când nu prea ai multe opţiuni de a petrece timpul liber.

 

 

Pe lângă propriul exemplu, Gault a amintit-o şi pe Donovan Beeson, nevoită în această perioadă să ia o pauză de la job-ul său de asistent executiv în Chicago. Ea a recunoscut că îşi petrece din ce în ce mai mult timp în jocuri video, preferatele sale din ultima vreme fiind Animal Crossing: New Horizons pe Nintendo Switch (joc recent interzis în China), dar şi Animal Crossing: Pocket Camp pe telefonul mobil. Pentru Donovan Beeson, acest gen de jocuri, ce-ţi oferă o listă de sarcini virtuale ce trebuie îndeplinite pentru a-ţi dezvolta şi amenaja propria casă şi propriul mediu de joc, sunt relaxante şi o impiedică să se gândească şi să-şi facă griji din alte motive.

 

De asemenea, jocurile de acest tip o ajută pe Beeson să ţină legătura cu cele două nepoate ale sale, mare fane ale seriei Animal Crossing, ce locuiesc departe, în Florida: “Au organizat o vânătoare de ouă de Paşte pentru mine, folosind tematica iepuraşului de Paşte. Am fost profund impresionată şi emoţionată. Mi-au croit şi un costum tematic special pe care personajul meu a fost nevoit să-l poarte atunci când le-am vizitat insula din joc.”.

 

 

Un alt exemplu este cel al profesoarei de engleză Ellen Blackman de la universitatea South Carolina. A căutat un mijloc de a se relaxa după zile întregi de înregistrat lectii video pentru studenţii săi şi după conferinţe video aproape interminabile şi l-a gasit în Stardew Valley, un joc în care trebuie să-ţi gestionezi propria ferma într-un mic orăşel. Blackman recunoaşte că preferă aceste jocuri “dechise” şi accesibile, fără un scop anume, iar genurile mai solicitante, precum platformerele, sunt frustrante pentru ea: “Am parte de suficiente momente frustrante în viaţa de zi cu zi, nu îmi doresc ca şi timpul liber să devină frustrant”. Ellen Blackman a mai jucat şi un pic din No Man’s Sky, simulator spaţial generat procedural al studioului Hello Games, şi a pus ochii şi pe noul Animal Crossing: New Horizons, însă nu deţine o consolă Nintendo Switch.

 

Un ultim exemplu oferit de Gault este cel al lui Garrick Gomez, un inginer de 36 de ani ce lucrează la o firmă din Dallas în domeniul software-ului financiar. Acesta se foloseşte de jocurile video pentru a păstra contactul cu prietenii. Mai mult, de când a început perioada de izolare, prin intermediul acestor jocuri video, Gomez şi-a găsit şi noi prieteni în mediul online.

 

 

Profesorul Chris Ferguson recunoaşte că sesiunile de jocuri video alături de prieteni sunt un mod bun de a ne umple golurile din viaţa socială: “Majoritatea oamenilor pur şi simplu nu sunt clădiţi pentru a funcţiona individual, în izolare. Astfel, jocurile video pot deveni un mijloc excelent pentru a ne satisface aceste nevoi de socializare. Era valabil şi înaintea pandemiei de COVID-19, şi este mult mai evident acum, când nu mai avem la dispoziţie alte căi de interacţiune”.

 

Matthew Gault concluzionează astfel că jocuri video, unele cu poveşti extrem de bine închegate, ce oferă ore întregi de divertisment, altele bazate pe interacţiuni sociale, reprezintă acel element care ne poate ajuta în momente de criză precum cele pe care le trăim acum, şi care ne poate distrage atenţia de la realitatea nu atât de placută din ziua de azi.

 

Jocurile s-au dovedit “terapeutice” atât în cazul lui Gault, cât şi pentru mulţi alţii (gaming-ul consumă acum 75% din traficul reţelei Verizon, spre exemplu), iar noi, ca adulţi, nu ar trebui să ne simţim ruşinaţi pentru că alegem să ne investim banii şi timpul liber în această pasiune.