Echipa Testeri

[Echipa Testeri]

Nume: MexicanuL

Varsta: 24

Vechime pe comunitate: 11 ani

Ore disponibile pe zi: Depinde de zi, peste doua oricum.

La ce te pricepi cel mai bine pe samp: La tot.

Pe ce platforma esti disponibil si ce id ai: MexicanuL#8029 (Discord) 

[[RESPINS][SUGESTIE] C-SHOT]

Pro! Mie tot asta mi-a placut la eG, Dm-ul cu C-Shot

[Topic de discutii intre membri]

Ola amigos

[Ciudateniile omeniri. Top 10 Cele mai idioate recorduri]

Sunt recorduri insolite, dar care nu folosesc la nimic şi doar un nebun ar încerca să le bată. Dintr-o manie sau dintr-un capriciu, autorii acestor “performanţe” şi-au dus aşa-zisele abilităţi la extrem, astfel că lumea a trebuit să-i ia în seamă. Aşa li s-a dat un loc în Cartea Recordurilor, însă sunt departe de a stârni admiraţie.

 

 

10. Antanas Kontrimas

Acest bărbat din Lituania este posesorul celei mai puternice bărbi din lume. El se laudă că poate ridica cu barba sa 63,8 kg, dovedind asta în timpul unei demonstraţii pentru Cartea Recordurilor, când a săltat de la sol o domnişoară care avea această greutate.

9. Lee Redmond

Este posesoarea celor mai lungi unghii din lume care au fost văzute vreodată pe Pământ. Această americancă din Utah nu şi-a mai tăiat unghiile din anul 1979, dar din nefericire pentru ea şi le-a pierdut în 2009, într-un accident de maşină. Chiar şi aşa, a rămas în Cartea Recordurilor, lungimea maximă a unghiilor sale fiind măsurată la 8,65 metri.

8. Suresh Joachim

Este recordmanul recordurilor, acest bărbat din Sri Lanka doborând peste 60 de recorduri mondiale, în diferite ţări. Ultimul dintre ele a fost acela să bată mingea de baschet în continuu, timp de 24 de ore. Între altele, el a mers în jos şi-n sus pe scările rulante într-un mall din Australia parcurgând distanţa totală de 225,44 km, iar la nunta sa din 2003 a avut un număr record de cavaleri de onoare, 47, în timp ce numărul domnişoarelor de onoare a fost de 79, tot un record.

7. Lee Weir

Acest neo-zeelandez de 28 de ani a făcut o manie pentru desenele animate şi a devenit omul care are pe corp cele mai multe tatuaje cu personaje din benzi desenate. De fapt, Lee Weir este un fan al familiei Simpson, iar vara trecută cei de la Guinees Book i-au numărat pe corp 41 de tatuaje cu Homer Simpson în diferite ipostaze, astfel că i-au omologat recordul.

 

6. James Brown

Acest englez din Nottingham are o pasiune cărora multora nu le-ar trece prin cap că ar putea să o dezvolte cineva. El este înnebunit după aspiratoare şi are în colecţie mai multe decât magazinele de specialitate. De fapt, impresionanta sa colecţie cuprinde 322 de modele diferite. Interesul său pentru aspiratoare a apărut încă de la vârsta de 4 ani, însă primul aspirator l-a primit abia la 12 ani. În colecţia sa se află şi aspiratoare rare, cum ar fi mărcile Kirby, Scott sau Fetzer.

5. The Guy Hiang

O bizarerie mai mare cu greu poate fi imaginată. Acesta este omul cu cele mai multe rotaţii pe minut, la propriu, el învârtindu-se de 141 de ori în 60 de secunde, cu ajutorul unei maşini de găurit fixate în tavanul unui apartament. Hiang trebuie să fie tare mândru de performanţa sa, atâta vreme cât a fost omologată şi de cei de la Cartea Recordurilor.

4. Linsey Lindberg

Este cea mai puternică femeie din lume, dar afişează acest lucru într-un mod destul de dubios. Spre exemplu, în Cartea Recordurilor este trecută ca fiind femeia care a zdrobit cele mai multe mere cu bicepşii, într-un minut. Numărul acestora a fost de 10.

3. Ashrita Furman

Este un record-breaker, fiind deţinătorul a aproape 200 de recorduri consemnate în Guiness Book. Nu mai departe de vara trecută a creat cea mai lungă ghirlandă de flori din lume, care are o lungime totală de 7,3 km şi o greutate de 1,7 tone. Între altele, a efectuat 27.000 de sărituri cu mâinile deasupra capului şi picioarele depărtate, a ţinut în balans pe un singur deget un tac de biliard timp de şapte minute în faţa piramidelor din Egipt, a participat la o cursă de alergări contra unui iac în Mongolia şi a stabilit recordul mondial de viteză pe o milă, deplasându-se sărind pe o minge de mari dimensiuni, de-a lungul Marelui Zid Chinezesc.

2. Majed Al-Malki

Aceste sirian este cunoscut ca omul care a reuşit să bage în gură cei mai mulţi scorpioni, vii, 22 şi să-i mănânce în 20 de secunde. "Dintotdeauna hobby-ul meu a fost să mănând scorprionii de vii", explică el, adăugând că la fiecare masă consumă cel puţin 50 de astfel de insecte mortale. "De-a lungul vremii am mai mâncat şi vreo 10 şerpi", mai spune sirianul de 45 de ani.

 

1. Michele Santelia

Este deţinătorul unuia dintre cele mai ciudate recorduri din istoria Guiness Book, cele mai multe cărţi scrise cu cuvinte inversate. Mai exact cuvinte scrise de la sfârşit la început şi nu inversiuni. 67 de cărţi a scris aşa. Mai exact: 3.663.324  de cuvinte, 20.680.060 de caractere, 266.741 de paragrafe şi 516.498 de rânduri.

[10 incidente OZN care sfideaza orice explicatie]

 

 

 

 

 

Sondajele de opinie efectuate in mai toate tarile lumii arata ca aproximativ jumatate din populatia globului crede in existenta OZN-urilor, si asta in timp ce un procent de 5% dintre persoanele intervievate a avut parte de o intalnire de gradul III. Evident, multe dintre aparitiile OZN s-au dovedit, de-a lungul timpului, simple fenomene naturale, produse de om sau falsuri. Si totusi, exista inca o categorie de fenomene care sfideaza, practic, orice explicatie logica, si sunt atat de frapante incat au devenit parte a folclorului urban. In cele ce urmeaza va vom prezenta si noi 10 dintre cele mai cunoscute astfel de fenomene a caror autenticitate este mai presus de orice banuiala.

10. OZN-ul din Vestul Salbatic - 1896

Nu multi stiu faptul ca primele rapoarte documentate cu privire la aparitia OZN-urilor dateaza de cel putin un secol. Prima relatare de acest gen vine din anul 1896 si, din cate se pare, bizarul eveniment s-a manifestat cateva luni bune inainte sa dispara definitiv. Totul a inceput in California, in noimebrie 1896, cu o lumina neidentificata pe care sute de persoane au observat-o pe cer si care se deplasa lent, impotriva vantului, atat ziua cat si noaptea. O saptamana mai tarziu, acelasi fenomen a fost semnalat si in San Francisco, iar pana in luna decembrie a aceluiasi an, sute de rapoarte cu privire la aparitia aceleiasi lumini de origine necunoscuta, care se indrepta dinspre Pacific catre continentul american, au fost inregistrate de autoritatile vremii.

Au urmat doua luni in care niciun obiect zburator neidentificat nu a mai fost semnalat, si asta pana in luna martie a anului 1897, atunci cand un obiect in forma unei tigari a fost din nou observat pe aproape toata suprafata Statelor Unite ale Americii, din Nebraska pana in Michigan si din Minnesota pana in Texas. Se estimeaza ca de-a lungul celor cateva luni au fost inregistrate cateva mii de rapoarte ale martorilor oculari si totusi, nici pana astazi, nu s-a gasit o explicatie plauzibila a acelor fenomene. Scepticii au incercat sa aduca in discutie posibilitatea unei isterii in masa, sau chiar a unui prototip de avion terestru, creat cu ani buni inaintea celui al fratilor Wright, dar aceste ipoteze par chiar mai fanteziste decat cea care sustine prezenta unui OZN veritabil.


9. Voronezh, Rusia - 1989

Povestea extraterestrilor care au aterizat in parcul din centrul orasul rusesc Voronezh ar putea sa para o stire de senzatie. In fond, a si fost una, mai ales ca toate agentiile de presa ale lumii au preluat informatia de la ITAR TASS, expunand pe larg subiectul in mass-media acelor ani. Insa faptul ca au existat zeci de martori la acest fenomen cel putin bizar si, mai ales, ca secretomania autoritatilor de la Moscova a fost rupta tocmai de un atare eveniment, ridica orice umbra de indoiala de deasupra cazului de la Voronezh. Conform versiunii publicate de agentia ITAR TASS, un obiect zburator neidentificat a aterizat in parcul central din orasul Voronezh, in data de 27 septembrie 1989, in jurul orei 18:30. Persoanele care au asistat la eveniment au declarat ca inainte ca nava sa fie vizibila, pe cer a aparut o lumina pala, iar culoarea acesteia s-a intensificat, capatand nuante de rosu in momentul in care s-a apropiat de pamant.

Multimea s-a strans imediat in jurul obiectului care tocmai aterizase, la timp pentru a fi martora aparitiei unor fiinte foarte inalte, cu costume argintii si cizme in culoarea bronzului. Se pare ca in acel moment, un baietel a tipat de frica, dar a fost suficient ca atentia fiintelor extraterestre sa se indrepte catre el pentru a ingheta de frica. Toata lumea a inceput sa se agite, iar tipetele de panica si busculada creata au dus la disparitia rapida a humanoizilor. Intre aparitia navei si decolarea ei brusca nu trecusera mai mult de 5 minute.

Genrikh Silanov, seful Laboratorului Geofizic din Voronezh a declarat pentru ITAR TASS ca in urma cercetarilor intreprinse la fata locului, au fost descoperite, in locul in care a aterizat nava, mai multe cavitati precum si doua bucati de roca. Materia a fost transportata de urgenta la laboratoarele de la Moscova pentru a fi analizata. La prima vedere, rocile pareau niste bucati de gresie de culoare rosie. Silanov avea sa anunte, intr-o emisiune televizata, ca urmeaza sa fie efectuat un al doilea set de teste inainte de a trage concluzii pripite. Acela a fost si momentul in care s-a pomenit pentru ultima data despre fenomenul de la Voronezh. Ceea ce a urmat tine numai si numai de speculatiile nascute pe marginea acestui caz.


8. Roswell - 1947

Evenimentul de la Roswell, 1947, este considerat si astazi drept cea mai ampla si mai controversata intalnire de gradul III din toate timpurile. Practic, cu acest caz a inceput era febrei cautarii omuletilor verzi, sau gri dupa caz, si a OZN-urilor. Tot cu acest eveniment au intrat in cultura populara termeni mai putint cunoscuti pana in acel moment: Aria 51, conspiratia OZN-urilor, oamenii in negru s.a.m.d. Ce s-a intamplat atunci? La 7 iulie 1947, armata americana ar fi recuperat epava unui OZN care s-ar fi prabusit langa oraselul Roswell din New Mexico. Si in acest caz, un numar impresionant de persoane - peste 100 - afirma ca ar fi vazut fie OZN-ul, fie epava acestuia.

Mai mult de atat, conspirationistii speculeaza ca americanii ar fi recuperat cadavrul unui extraterestru (sau chiar un extraterestru in viata). Explicatia oficiala - cum ca s-ar fi prabusit un balon meteorologic - nu a multumit pe nimeni. De atunci, numarul celor care afirma ca au vazut OZN-uri a explodat, iuresul dezvaluirilor, controverselor si cercetarilor stiintifice si pseudo-stiintifice devenind un fenomen in masa, la scara planetara. Documentele oficiale, declasificate in anul 1995, sustin ca mitul OZN-ului prabusit a fost creat tocmai de armata americana pentru a ascunde adevaratul scop al operatiunii denumita Mogul.

In realitate, ar fi fost vorba de un proiect secret prin care baloane de inalta altitudine ar fi fost lansate de SUA pentru a recepta urme ale testelor nucleare sovietice in atmosfera superioara, iar ceea ce s-a prabusit la Roswell nu era decat un astfel de balon. Din pacate pentru declasificatorii dosarului, nu mai erau prea multe persoane care sa creada in aceasta ( oare a cata? ) poveste a armatei americane.


7. Incidentul de la Teheran - 1976

Pana in anul 1976, scepticii fenomenului OZN aveau un argument forte, acela ca OZN-urile nu apar pe aparatele radar, de aceea ele ar fi tinut mai mult de legendele urbane si de o bogata imaginatie a celor care sustineau ca le-au vazut. In acel an, insa, totul s-a schimbat. Mai precis, la 19 septembrie 1976, an in care Iranul era inca un aliat de nadejde al SUA, mai multe avioane de lupta au fost ridicate de la sol in regim de urgenta pentru a intercepta o flota de obiecte zburatoare neidentificate ce fusese observata deasupra Teheranului de absolut toate statiile radar din zona. Ceea ce a urmat a ramas pana astazi fara o explicatie plauzibila.

Pilotii de vanatoare iranieni au incercat sa se apropie de flota OZN, fara succes insa, toti pilotii sustinand ca aparatura de zbor se defecteaza inexplicabil in momentul in care se incearca interceptarea misterioaselor masinarii zburatoare. Mai mult, sistemul de zbor al unuia dintre avioanele de vanatoare s-a oprit complet in momentul in care pilotul s-a apropiat prea mult de unul dintre OZN-uri. Incidentul este privit ca primul eveniment de acest gen, eveniment in care o flota OZN a fost detectata de radare si, mai mult, chiar de satelitul militar DSP-1. Atunci cand scepticii au incercat sa explice fenomenul, sustinand ca pilotii au urmarit, pur si simplu, lumina venita de la planeta Jupiter, ei a fost intampinati cu rasete din partea auditoriului.


6. Flota stelara din Belgia - 1990

Un incident similar cu cel de la Teheran, din anul 1976, s-a petrecut relativ recent, in Belgia, acolo unde implicate in urmarirea OZN-urilor au fost mai multe avioane de vanatoare NATO. Totul a inceput in dupa-amiaza de 30 martie, 1990, atunci cand atat radarele civile de pe aeroporturile belgiene cat si cele militare au semnalat prezenta unei escadrile de obiecte zburatoare neidentificate, de forma triunghiulara.

Nu numai ca avioanele NATO au fost depasite net de viteza OZN-urilor, dar martorii oculari sustin ca acestea erau capabile de manevre care ar fi ucis orice pilot uman. Diferenta dintre incidentul de la Teheran si cel din Belgia este aceea ca in cazul celui de al doilea exista sute de martori oculari si chiar fotografii ale bizarelor aparate de zbor, ceea ce face din acest eveniment unul dintre cele mai bine documentate cazuri de acest gen din istorie.


5. Zborul JAL 1628, Japonia -1986

La data de 16 noiembrie 1986, un avion de pasageri apartinand Japan Air Lines, mai precis zborul 1628, a anutat turnului de control faptul ca in imediata sa apropiere a aparut un obiect zburator neidentificat de dimensiuni de-a dreptul uriase. Pilotii au relatat ca obiectul, care a zburat paralel cu avionul pentru aproape 50 de minute, avea dimensiuni de peste 3 ori mai mari decat cele ale unui portavion. In plus, marturia pilotilor este dincolo de orice banuiala, mai ales ca absolut toti pasagerii zborului au sustinut aceeasi declaratie.

Dupa ce a insotit aproape o ora avionul japonez, OZN-ul a disparut deasupra Alaskai, nu inainte de a fi reperat atat de radarele japoneze cat si de cele americane, civile si militare. Faptul ca membrii echipajului si multi dintre pasagerii acelui zbor au ales sa vorbeasca in public, fara rezerve, despre bizarul incident, face fenomenul sa para cu atat mai veridic si mai greu de explicat.


4. Incidentul Mantell - 1948, prima victima umana in contact cu un OZN

A fost, cu siguranta, incidentul care a schimbat perceptia publicului avid de povestiri OZN fata de intentiile posibililor vizitatori din spatiul extraterestru. Daca pana in acel moment, oamenii vedeau in "omuletii verzi" de pe alte plante niste prieteni simpatici, dupa incidentul Mantell au inceput sa ia nastere scenariile cu privire la intentiile ostile ale extraterestrilor. Ce s-a intamplat, mai exact? In data de 7 ianuarie 1948, capitanul Garzii Nationale Aeriene, Thomas F. Mantell, a anuntat prin radio ca in fata avionului sau a aparut un obiect zburator neidentificat, de forma unui disc argintiu, care se misca cu o viteza ametitoare, si ca va porni in urmarirea acestuia.

Lipsit de oxigen, zburand la o altitudine foarte mare, Mantell ar fi lesinat, au sustinut oficiali ai armatei, moment urmat de prabusirea avionului si moartea pilotului. Informatiile obtinute atunci de la armata americana nu aduc prea mult in discutie originile OZN-ului urmarit de Mantell, in schimb, sustin ca zelul pilotului si optiunea sa de a nu respecta normele de siguranta ale zborului au fost cele care i-au pecetluit soarta. Cel mai probabil, au sustinut aceiasi oficiali, Mantell a urmarit un balon meteorologic.


3. Luminile din Pheonix - 1997

Probabil unul dintre cele mai recente si mai faimoase incidente OZN este cel care a avut loc in Pheonix, Arizona, in anul 1997. Ceea ce face incidentul cu atat mai spectaculos este numarul urias de martori (printre acestia aflandu-se chiar guvernatorul statului Arizona) care a asistat la neobisnuitul spectacol de lumini care a durat aproape trei ore. Martorii afirma ca au putut vedea clar mai multe lumini care se deplasau tacut dintr-o parte in alta, precum si o uriasa silueta triunghiulara a ceea ce parea un OZN de dimensiuni gigantice.

Scepticii s-au grabit sa afirme ca, mai mult ca sigur, a fost vorba de un experiment militar, varianta adoptata ulterior si de armata americana. Disputa a ramas, insa, una apriga in jurul evenimentului din acea seara de 13 martie 1997, cu atat mai mult cu cat "experimentul" nu s-a produs decat o singura data, lasand loc speculatiilor din toate partile.


2. OZN-urile din China - 2010

De aceasta data nu este vorba de un singur incident ci de o intreaga serie de aparitii bizare care au reusit sa starneasca panica atat in randul chinezilor cat si a oamenilor de pretutindeni. Aparitiile au inceput in luna iulie a acestui an si au continuat pana in luna septembrie, ambsolut toate incidentele avand loc in fata a sute sau mii de martori.

La 11 septembrie, Aeroportul Batou din Mongolia Interioara a fost inchis pentru aproape o ora din cauza obiectului zburator care a perturbat traficul in vazul a sute de martori.

Cu doar 5 zile inainte, la 6 septembrie, in orasul Haining din provincia Zhejiang, reporterii televiziunii nationale au reusit sa surprinda pe pelicula, pentru aproape 40 de minute, un OZN mult mai mare si mai stralucitor decat stelele din jurul sau. Mai mult, OZN-ul isi putea schimba forma si era inconjurat de luminite.

La 7 iulie, Aeroportul International Xiaoshan din Hangzhou a fost inchis si peste 20 de zboruri amanate din cauza unei uriase sfere stralucitoare care a aparut brusc pe cer si asta in timp ce la 15 iulie, in jurul orei 8 PM, in parcul central din Chongqing din sud-vestul Chinei, un obiect de forma unui diamant a zburat timp de o ora deasupra parcului, si asta in vazul a zeci sau sute de martori. Pana in prezent, nimeni nu a oferit vreo explicatie cu privire la aparitia acestor fenomene.


1. Inaltimea 611, URSS - 1986

Incidentul din 29 ianuarie 1986 este, probabil, la fel de cunoscut in lumea ufologilor ca si cazul Roswell din SUA, si a avut loc in apropierea orasului Dalnegorsk din Extremul Orient rus. Numerosi martori sustin ca in jurul orei 20:00 au observat un urias disc luminos, de culoare rosie si cu dimensiuni apropiate de cele ale discului Lunii, disc ce parea sa zboare paralel cu solul, la o altitudine de maxim 700-800 de metri, fara a emite, insa, vreun sunet. La scurt timp de la aparitia sa, obiectul a inceput sa coboare vertiginos, pana s-a prabusit intr-o baie de lumina care a durat circa o ora dupa prabusirea bizarului OZN.

La trei zile dupa producerea incidentului, o echipa de ufologi, condusa de Valeri Dvuzhilny, s-a deplasat la locul cu pricina, acolo unde a anuntat ca a descoperit un peisaj de-a dreptul selenar.Solul parea ca fusese supus unei temperaturi uriase pe o suprafata de 2x2 metri, rocile erau inegrite iar ramasitele carbonizate ale unui copac erau vizibile in imediata apropiere. Analizele la fata locului au scos la iveala mai multe particule cristalizate, identice cu cele descoperite in situl de la Tunguska, precum si importante cantitati de zinc, bismut, siliciu si alte elemente chimice rare (circa 13 kilograme de probe au fost ridicate de la fata locului).

Un alt element descoperit in cantitate mare a fost aurul, si asta in conditiile in care nu exista mine de aur in apropiere de Dalnegorsk. Atunci cand au incercat sa afle compozitia chimica a particulelor cristalizate, oamenii de stiinta rusi au observat ca acestea nu se dizolva in acizi sau in solventi organici si sunt rezistente chiar si in fata unor temperaturi extrem de ridicate.

Ulterior, lumini similare celei din seara de 29 ianuarie au fost semnalate pana in anul 1987, fara insa a mai exista relatari despre vreo alta prabusire.

 

[Specialisti catre ONU: Sunt 100 de civilizatii extraterestre. Pregatiti-va!]

Nu mai e decat un pas pana la intalnirea cu extraterestrii. Cel putin asa sustin reprezentantii Academiei de Stiinte din Anglia. Si nu vorbesc de o civilizatie, ci de o suta chiar.

″Acum nu ne mai intrebam daca suntem in Univers, ci cand ne vom intalni cu civilizatiile extraterestre”, ne sugereaza oamenii de stiinta care par destul de increzatori intr-o astfel de intalnire.

Acestia au publicat un studiu in revista Philosophical Transactions of the Royal Society Academy si apoi prealuat si de BBC in care vorbesc despre existenta civilizatiilor extraterestre, numarul acestora fiind estimat la o suta pe baza unui calcul propus in 1960 de astronomul Frank Drake, in prezent coordonatorul SETI, programul pentru cautarea civilizatiilor extraterestre.

“In baza cunoscutei ecuatii Drake, care ajuta la determinarea numarului de civilizatii din galaxie si posibilitatea venirii in contact cu ele, putem spune ca, in fiecare moment, in Univers, exista intre 10 si 100 de civilizatii extraterestre”, a declarat dr. Martin Dominik, profesor la St. Andrews University.

Expertii britanici recomanda infiintarii in cadrul structurilor ONU a unei agentii speciale competente care sa se ocupe de problemele legate de asteptata intalnire cu civilizatiile extraterestre.

Incredibil! Pe Gliese 581g, sora geamana a Pamantului, cresc plante negre?!

Dr. Martin Dominik a incercat sa ne si pregateasca pentru o astfel de intalnire, sugerand faptul ca asemenea civilizatii nu sunt “generatoare de pericole”, asa cum se crede.

Universul, surprins in cea mai detaliata imagine de pana acum. FOTO

NASA a gasit prima planeta solida, de marimea Terrei, la 560 ani lumina

Super-Pamantul - o planeta cu 75% apa, la 40 de ani lumina distanta de noi!

Teorii privind efectele unei intalniri de gradul 3

Oamenii de stiinta spun ca frica de necunoscut a generat de-a lungul timpului o gramada de ipoteze apocaliptice despre intalnirea cu fiintele din afara globului terestru. Daca unii cred ca un asemenea eveniment este de dorit, alti oameni de stiinta spun ca ar trebui sa evitam pe cat posibil o asa intalnire. Vezi mai jos cateva dintre teoriile privind contactul cu lumea extraterestra.

Simon Conway Morris, Cambridge: “Este foarte multa liniste in spatiu, dar lucrurile nu vor ramane asa”

Dr. Simon Conway Morris de la Universitatea Cambridge este unul dintre oamenii de stiinta care au participat la studiul mentionat mai sus. Omul de stiinta a spus ca civilizatiile extraterestre au avut tot timpul sa se dezvolte in conditiile in care in Cosmos exista cel putin 100 de miliarde de galaxii, iar sistemul nostru solar este tanar in comparatie cu restul Universului, o diferenta de 9,1 miliarde de ani. Dar dr. Morris sustine ca o intalnire cu civilizatiile extraterestre nu ar avea efecte benefice pentru omenire. Asta pentru ca ar fi interesati doar de resursele Terrei.

Stephen Hawking: “Extraterestrii exista, dar nu trebuie sa-i contactam”

La randul sau si omul de stiinta Stephen Hawking crede ca o asemenea intalnire de gradul 3 nu ar fi indicata. Acesta spune ca e posibil ca extraterestrii sa-si fi irosit toate resursele planetei lor si sa incerce sa descopere unele noi. “Intr-o asemenea situatie, extraterestrii ar putea cauta planete noi pe care sa le colonizeze. In cazul in care ar intra vreodata in contact cu noi, situatia ar putea fi similara cu descoperirea Americii. Cu totii stim ce s-a ales de indieni”, a adaugat Hawking.

Geniul Stephen Hawking: Rasa umana va disparea daca nu colonizam spatiul

“Extraterestrii exista! Nu incercati sa-i contactati, pentru ca muriti!”

Albert Harrison, psiholog: “Poate ca ei sunt prea departe de noi si niciodata nu vom reusi sa ne intalnim unii cu altii”

Acesta este de parere ca extraterestrii nu isi doreasc cucerirea intregului spatiu interstelar. Dar isi fundamenteaza teoria pornind de la ideea ca oamenii tind catre coexistenta pasnica. Iar daca extraterestrii seamana cu noi, atunci vor impartasi si ei aceeasi atitudine nonviolenta. “Orice este posibil. Ei pot exista, insa noi nu stim exact ce cautam”, mai spune Harrison.

Afla mai multe despre secretele din dosarele OZN: Dosarele OZN din Marea Britanie au fost declasificate

Astronomul de la Vatican: Extraterestrii sunt prietenii lui Dumnezeu!

Parintele Gabriel Funes, astronomul sef al Vaticanului, marturiseste ca el crede in existenta “fratilor extraterestri” si ca omenirea nu este singura forma de viata din Univers, ba din contra, ar putea fi ultima. Acesta crede in existenta unei intregi comunitati extraterestre, care este “in stransa relatie de prietenie cu Creatorul”.

Vezi aici ce mai spune astronomul de la Vatican!

Ce cred oamenii?

Sondajele efectuate de-a lungul timpului arata ca oamenii nu privesc cu teama o posibila intalnire cu o civilizatie extraterestra.

De exemplu, printre oamenii obisnuiti, 86% dintre americani sunt de parere ca extraterestrii sunt fiinte prietenoase.

Afla mai multe despre studiile demarate in diferite tari!

Primele “dovezi”

Obiectele neidentificate si extraterestrii apar inca din Antichitate in picturi, pietroglife sau sculpturi, care par a fi marturia trecerii OZN-urilor pe Terra si chiar sprijina ideea contactului cu lumea extraterestra. Iata cateva dovezi din istorie!

 

Mitul cercurilor din lanul de grau

Apar peste tot in lume si sunt considerate a fi semne lasate de extraterestri pe Pamant! Este vorba despre controversatele cercuri din lanurile de grau. Dar ce sunt cu adevarat aceste desene geometrice: fenomene paranormale sau afaceri profitabile? 

 

 

 

 

Topul tarilor vizitate de extraterestri

Multi sunt tentati sa spuna ca SUA reprezinta cea mai vizitata zona de catre fiintele de pe alte planete, insa conform stirilor publicate de-a lungul timpului, “omuletii verzi” au fost vazuti pe tot globul pamantesc, incepand cu Panama si terminand cu Pyongyang.Vezi un top cu tarile vizitate adesea de astfel de creaturi.

De asemenea, sa nu uitam de pozele si filmulete inregistrate de amatori din lumea intreaga privind vizitele omuletilor verzi.

Cel mai comentat articol de pe site-ul nostru prezinta poze cu un obiect zburator neidentificat pe o plaja din Malaezia. 

 

Vezi mai jos topul celor mai comentate articole despre vizitele omuletilor verzi!

Extraterestrii invadeaza Romania! OZN-uri in Fagaras?

 

A filmat un EXTRATERESTRU chiar in casa lui! Facatura?! Mai gandeste-te!

Extraterestrii, in turneu prin UK! Trei orase vizitate in doua saptamani

 

 

OZN deasupra Moscovei! VEZI VIDEO!

 

OZN deasupra orasului Niagara Falls!?

OZN pe cerul Germaniei!

Chiar crezi ca nu exista extraterestri? Mai gandeste-te! Vezi GALERIE FOTO!

OZN sau inventie revolutionara a aviatiei americane? TU CE CREZI?

Cele mai tari filme cu extraterestri

E.T. The Extra-Terrestrial (1982), regizat de Steven Spielberg, a fost votat cel mai bun film cu extraterestri din toate timpurile, conform Telegraph.co.uk. Lungmetrajul clasic spune povestea unui extraterestru care ramane izolat pe planeta noastră. Este descoperit de un baieţel de zece ani, iar intre cei doi se naste o relatie de prietenie speciala. E.T. a inregistrat incasari foarte mari si a fost distins cu patru pemii Oscar. 

 

[Imagini reale cu OZN uri si marturii de intalniri cu extraterestrii]

 

[Munții Hercinici (paleozoici) formati in Carbonifer]

 

 

Masivul Central Francez

 

Masivul Francez

 

Muntii Vosgi

• se situează în vestul Franței
• formați în orogeneza hercinică prin încrețire și eroziune
• roci metamorfice
• afectați de vulcanismul din neozoic - conuri și cratere
• în partea de sud se găsește relief carstic cu numeroase sectoare de chei
• alt. max. - 1886 m (Mont-Dore, vf vulcanic Puy de Sancy)

Meseta Spaniola

 

Meseta Spaniola

• se află în partea centrală a peninsulei Iberice
• formați în orogeneza hercinică prin încrețire și eroziune
• roci metamorfice
• erodată și faliată - culmi alungite numite sierre
• relief ruiniform apărut prin eroziune
• cele mai înalte vârfuri cu relief glaciar (Sierra de Gredos - 2592 m)

Munții Vosgi (Pădurea Neagră)

• situați în Germania
• formați în orogeneza hercinică prin încrețire și eroziune
• roci metamorfice
• un sistem de horsturi (Pădurea Neagră și Vosgii) și grabene (Valea Rinului)
• altitudini ce depășesc 1400 de metri
• relief vulcanic

Masivul Șistos Renan

• are orientare est-vest și se află pe de-o parte și pe alta a Rinului
• formați în orogeneza hercinică prin încrețire și eroziune
• roci metamorfice
• afectați de erupții vulcanice
• relief vulcanic
• înălțime medie : 600–800 m

Munții Jura

 

Munții Jura

• se situează în nordul Alpilor
• formați în orogeneza hercinică prin încrețire și eroziune
• roci metamorfice
• alt. max. 1723 m - Vârful Crête de la Neige
• straturi de rocă dispuse în cute regulate, paralele și o structură ce a dat naștere reliefului jurasian

Patrulaterul Boemiei

• se situează în Cehia
• alcătuit din Podișul Boemiei, încadrat de Colinele Ceho-Morave, Munții Sudeți și Munții Metaliferi, în centru aflându-se Munții Pădurea Boemiei
• formați în orogeneza hercinică prin încrețire și eroziune
• roci metamorfice
• relief carstic

Munții Ural

 

Munții Ural

• se află la contactul dintre Europa și Asia
• orientați de la nord la sud și au o lungime de 2000 km
• formați în orogeneza hercinică prin încrețire și eroziune
• roci metamorfice
• alt. max. - Vf. Narodnaia, 1894 m
• relief glaciar în nord, carstic și vulcanic în centru și nivelat de eroziune în sud

Munții Harz (Mittelgebirge)

• cel mai nordic masiv hercinic
• masiv erodat

 

[Munții Caledonici (paleozoici) formați în Silurian]

 

 

 

Munții Scandinaviei

• se situează în nordul Peninsulei Scandinavice
• formați în Orogeneza Caledonică, ridicați pe verticală în orogeneza alpină
• altitudini de peste 2000 metri
• afectați de glaciația cuaternară
• relief glaciar
• la contactul cu Marea Norvegiei se formează fiorduri

Munții Grampieni

• Vf. Ben Nevis - 1343 metri
• lanțuri orientate SV-NE, separate de depresiuni tectonice

 

 

 

Munții Penini

• se situează în Marea Britanie
• formați în orogeneza caledonică, afectați de cutările hercinice
• puternic erodați și faliați
• calcare și relief carstic
• altitudini sub 900 metri - Vf. Cross Fell - 893 metri

 

 

 

 

[Munții Vrancei]

Munții Vrancei sunt o unitate de relief a Carpaților de Curbură, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali. Cel mai înalt pisc este Vârful Goru, având 1.785 m.

 

 

Așezare și limite

Munții Vrancei se încadrează laturii externe a grupei de Curbură, aparținînd Carpaților Orientali, în cuprinsul căreia, laolaltă cu Munții Brețcului și Munții Buzăului, alcătuiesc sectorul estic. Acesta este mărginit de Depresiunea intramontană a Brașovului, la nord, de Subcarpații Curburii, la est, și de valea carpatică a Buzăului, la sud-vest. Spre est, teritoriul montan vine în contact cu Depresiunea Vrancei, de-a lungul unei limite tranșante marcată de localitățile Soveja, la nord, pe valea Șușiței, Tulnici - pe Putna, Nereju - pe Zăbala, și Vintileasca, la sud, pe Rîmnicu Sărat. La nord-vest, Munții Vrancei, în delimitarea lor mai extinsă, ce cuprinde și “clăbucetele" mai joase ale Munților Brețcului, sînt mărginiți de marea Depresiune a Brașovului, reprezentată în acest sector prin compartimentul său nord-estic, Tîrgu Secuiesc. In partea nordică, limita Munților Vrancei este trasată în mod obișnuit în lungul văii Oituzului, incluzîndu-se acestora și culmile coborîte ale Măgurii Cașin (1 165 m). În lucrarea de față, care se referă în mod special la spațiul montan vrîncean, mai înalt și mai unitar sub raportul posibilităților de drumeție, nu au fost incluși Munții Brețcului, situați pe bordura estică a Depresiunii Brașovului, și nici Măgura Cașinului, dintre rîurile Cașin și Oituz, mai izolată și mai coborîtă decît restul Munților Vrancei, considerată ca o zonă de tranziție între Curbură și grupa centrală a Carpaților Orientali. De fapt, majoritatea lucrărilor geografice adoptă un punct de vedere apropiat, considerînd Munții Brețcului și Măgura Cașinului (sau Munții Cașin) fie ca unități separate, fie ca o treaptă aparte a Munților Vrancei a căror personalitate geografică și vocație turistică se păstrează îndeosebi în spațiul montan aferent bazinului hidrografic al Putnei.

Totodată, poziția lor se suprapune răscrucii dintre Moldova, Transilvania și Muntenia, întărindu-se și prin aceasta funcția nodală în circulația turistică pe coordonate mult mai extinse, cu specific transcarpatic și extracarpatic. Sub raport adminitrativ-teritorial, zona aparține județelor Vrancea (cea mai mare parte), Bacău (sectorul nordic), Buzău (marginea de sud-vest și foarte puțin din extremitatea sudică) și Covasna (latura nord-vestică) avînd o suprafață de aproximativ 1.500 km².

Geologie și relief

Pentru a înțelege relieful Munților Vrancei ca element distinctiv al peisajului geografic natural, se cuvine mai întîi cunoașterea genezei și alcătuirii formelor, a relațiilor sale strînse și complexe cu factorii geologici - relații ce se reflectă nemijlocit (alături de numeroși agenți modelatori ai scoarței) în frumusețea, originalitatea și atractivitatea lui. Istoria geologică a Munților Vrancei se implică prefacerilor multiple, petrecute în decursul a peste 140 milioane de ani, cît înglobează timpul derulat de la finele mezozoicului pînă în prezent. Ea se leagă intim de evenimentele care au generat cutarea depozitelor sedimentare acumulate în medial marin, exondarea treptată a catenelor și constituirea lanțului carpatic. Intr-un cuvînt, Munții Vrancei sunt creația orogenezei alpine, manifestată însă cu intensități temporale și spațiale diferite, punctate de faze de paroxism sau, dimpotrivă, de imobilitate relativă a scoarței.

Data fiind apartenența la Carpații Orientali, caracteristicile dominante ale structurilor geologice și complexelor litologice sedimentare - proprii Munților Vrancei - se înscriu unității de fliș: Cum însă aceasta s-a realizat în două perioade deosebite din punct de vedere cronologic, s-au individualizat subunitatea flișului cretacic (mai vechi și dispus către baza cuverturii sedimentare) și subunitatea flișului paleogen (mai tînăr și dispus în partea superioară a cuverturii sedimentare). Diferențierile privesc atît caracteristicile petrografice ale sedimentelor acumulate, cît și trăsăturile de ordin tectono-structural. În acest din urmă caz, se apreciază că flișul cretacic a fost împins (deversat) către răsărit, acoperind (șariind) flișul paleogen. Mișcările ulterioare de ridicare (epirogenice pozitive) au permis agenților denudaționali sa îndepărteze, parțial, formațiunile mai tinere (paleogene) și, astfel, să se constituie ceea ce, în geologia teritoriului, poartă denumirea de semifereastra tectonică Putna - Vrancea. În cadrul acesteia, poziția depozitelor cretacice este anormală, ele situîndu-se peste formațiunile paleogene.

Considerate laolaltă, formațiunile cretacice și paleogene din alcătuirea Munților Vrancei se remarcă prin eterogenitate petrografică, o mare diversitate de structuri și o tectonică “vie”, actuală - elemente reflectate din plin în aspectele generale sau de detaliu ale reliefului. Substratul abundă în așa-zise faciesuri litologice, purtînd amprenta rocilor preponderente din alcătuirea depozitului geologic respectiv. Răspîndirea cea mai largă o au gresiile cu ,,familiile" lor numeroase și diverse, de la “gresia de Kliwa" și de “Tarcău", la gresii calcaroase, gresii curbicorticale, gresii micacee, gresii glauconitice, gresii cu cromatică verzuie și albă etc., în alternanță sau intercalate cu marnocalcare, marnocalcare bituminoase, marne, calcare cu silicifieri, radiolarite roșii, șisturi, șisturi disodilice, șisturi marnoase, șisturi bituminoase, conglomerate, conglomerate cu elemente verzi, menilite etc. Toate acestea sînt dispuse în strate cu grosimi variabile și au o structură cutată, aproximativ paralelă, orientată pe aliniamente majore cu direcție generală nord-est - sud-vest.

Prin faptul că unele areale sînt mai omogene sub raportul alcătuirii geologice (cum este cazul stratelor predominant gresoase aparținînd pînzei de Tarcău, relieful este slab fragmentat, mai unitar, cu forme largi și prelungi, conforme în parte cu liniile structurale principale. Asa se explică masivitatea culmilor muntoase îndeosebi din extremitatea apuseană a Vrancei, cele de pe rama nordică și cele ce formează cumpăna apelor Zăbala - Mișîna. Dimpotrivă, acolo unde se impune “mozaicarea" litologică ori alternanța repetată a faciesurilor cu durități diferite și supuse intens forțelor tectonice (situație particulară ,,semiferestrei Putna - Vrancea"), relieful este puternic fragmentat, atît în plan cît și în profil, “tînăr", cu creste proeminente și vîrfuri secundare semețe, cu turnuri, colți și multe alte microforme zvelte. Astfel se înfățișează sectorul central-nordic al Munților Vrancei, delimitat la nord de Putna și la sud de valea Bălosu.

Pe lîngă aceste aspecte, formațiunile geologice sînt afectate sensibil de deformări tectonice: falii, flexuri, decroșări etc. Unele linii de fracturi se evidențiază în peisaj prin povîrnișuri ori abrupturi, care mărginesc creste propriu-zise. Tot de tectonică sînt legate și mișcările seismice actuale, deosebit de frecvente în zona Vrancei. Acestea își au originea în marile energii degajate de dinamica unor microplăci litosferice ce se conjugă în fundamentul Carpaților Curburii.

De fapt, activitatea tectonică a întregului edificiu muntos vrîncean se face remarcată și prin mișcări actuale lente, pozitive, cu intensitate cuprinsă între 2,0 și 4,0 mm/an. Ridicarea este “răspunzătoare" de adîncirea tuturor văilor (frecvent, cu 300-400 m), de formarea sistemelor de chei (caracteristica văilor din sectorul central-nordic), de ,,încătușarea" meandrelor, impulsionînd totodată eroziunea fluviatilă, care a “selecționat" rocile după duritatea lor, creînd serii de cataracte, repezișuri, “săritori" și cascade.

Sub raport altimetric, Munții Vrancei au înălțimi mai mari de 1100 m, culminînd la 1785 m în vîrful Goru. Nivelul altitudinal mediu de 1500 în poate fi generalizat la întreaga suprafață, el înglobînd marea majoritate a liniilor orografice prelungi, numeroase culmi secundare și “umerii" detașați în partea mijlocie a versanților. Acest nivel este dominat de numeroase vîrfuri care se apropie sau depășesc cu puțin 1600 m, cele mai înalte (puține la număr) trecînd de 1700 în altitudine. Pe lîngă Goru, alte exemple ni le oferă Lăcăuți (1777 m), Arișoara (1 725 m) și Giurgiu (1 721 m). Priviți în ansamblu, Munții Vrancei sînt alcătuiți din două flancuri montane, cu orientări opuse și extindere diferită: unul răsăritean și altul apusean. Ele se îmbină pe un aliniament major ce se întinde între Muntele Lepșa (1390 m), la nord, și Culmea Pietrele Inșirate (1476 m), la sud.

Flancul răsăritean - înglobînd mare parte a teritoriului muntos - este prelung (12-18 km) și coboară de la altitudinea maxima de 1 785 m la mai puțin de 1100 în vîrfurile Tigănașu, 1075 m și Țiua Golașă, 1 071 m). Între alinamentul major de îmbinare a celor două flancuri și baza muntelui, amplitudinea reliefului este cuprinsă între 685 și 714 m. Local, însă, diferențele de înălțime depășesc 800 m, ceea ce relevă un grad sporit al fragmentării reliefului.

Clima

Caracteristicile dominante ale climei Munților Vrancei sînt determinate de poziția geografică în cuprinsul arcului carpatic și de etajarea reliefului, suferind mai mult influența penetrării, la latitudini mai joase, a maselor de aer din nordul Europei. Desigur, ele sînt subordonate climei temperat-continentale specifice României, cu remarcabile oscilații sezoniere.

Temperatura aerului se manifestă în succesiunea anotimpurilor prin valori pozitive și negative destul de diferite. Media anuală este cuprinsă între 2 și 4°C, pentru zona montană cea mai înaltă, și 6 - 8°C, corespunzătoare sectorului muntos mai coborît. Mediile lunii cele mai calde, iulie, oscilează între 14 și 16°C la periferia munților și 10 - 12°C la altitudini mai mari de 1500 m. În luna ianuarie, temperaturile medii coboară de la - 2 pînă la mai puțin de - 6°C pe culmile cele mai înalte.

Precipitațiile cresc de la 600-800 mm pînă la 1 200 - 1 400 mm, cele mai abundente afectînd munții cu înălțimi de peste 1 400 - 1 500 m. Aceste valori medii multianuale sînt neuniform repartizate pe anotimpuri, înregistrîndu-se cîte un maxim la finele primăverii și începutul iernii, separate de două perioade de minim: iulie - august și ianuarie - februarie.

La tranziția anotimpurilor, precipitațiile au caracter mixt, punîndu-se astfel în evidență și condițiile locale. Spre exemplu, în întreaga zonă se pot produce concomitent ploi, ninsori și lapovițe, așa cum căderile de zăpadă sau ploile torențiale nu lipsesc din manifestările trecătoare ale stărilor vremii.

Dinamica atrnosferei se implică nemijlocit în caracterizarea climatică. Poziția geografică a Munților Vrancei permite influența maselor de aer vestice, oceanice, mai umede și cu temperaturi moderate, cît și a celor est-europene, mai aride, în funcție de care stările vremii se deosebesc mai cu seamă în privința umidității și nebulozității atmosferei. Este important faptul că masele de aer oceanic, o dată ce depășesc la est aliniamentul culmilor înalte, devin mai sărace în precipitațiile ce le sînt specifice, înregistrîndu-se concomitent degajarea cerului de nori și foehnizarea lor. Contrar, fronturile atmosferice răsăritene, în înaintarea și ascensiunea lor, se răcesc, sporesc în umiditate, dau precipitații destul de însemnate și măresc gradul de nebulozitate.

De altfel, numărul mediu anual de zile cu cer acoperit este de 180 în zona celor mai înalte culmi de pe creasta apuseană a Munților Vrancei și de 160 în restul spațiului montan. În această situație, durata medie de strălucire a soarelui este de 80 zile pe an. În dinamica generală a atmosferei și în stările de vreme, mai mult ori mai puțin persistente, se resimte influența dispunerii principalelor linii orohidrografice și adîncimea fragmentării reliefului, ceea ce se răsfrînge asupra condițiilor drumețiilor montane. Cu cîteva excepții, traseele nu se desfășoară în zonele cu frecvență mare a vînturilor reci și umede. Referitor la văi, pe lîngă alte caracteristici locale și temporale ale vremii (mai multă ceață și umiditate), ele favorizează inversiuni termice evidente (mai frecvente primăvara și toamna), fenomen ce permite, de pildă, prelungirea duratei medii de topire a stratului de zăpadă sau apariția timpurie a înghețului și brumei.

Pentru a ne face o imagine întrucâtva definitorie asupra climei, precizăm că Munții Vrancei nu fac excepție de la regula generală, conform căreia stările vremii stabile, relativ calme și cu temperaturi moderate, ce se instalează toamna, sunt favorabile celor mai plăcute excursii montane, ambianța fiind întregită de policromia covorului vegetal. Cât privește sezonul alb, gerurile pătrunzătoare nu au persistență îndelungată, iar caracteristicile stratului nival sunt impuse de etajarea reliefului, expoziția pantelor, gradul de acoperire a terenului cu vegetație etc. În general, pe munții cu înălțimi de peste 1 450-1 500 m zăpada începe să se depună la sfârșitul lui octombrie - începutul lui noiembrie, iar în decembrie aceasta se generalizează și persistă până către sfârșitul lui mărțișor; uneori, cele mai înalte masive rămân albe până în luna mai.

Hidrografia

Datorită condițiilor climatice impuse de altitudinea reliefului, de poziția geografică în cuprinsul Curburii Orientalilor și de alți factori, Munții Vrancei oferă condiții prielnice organizării unei rețele hidrografice dense. Rețeaua hidrografică are o distribuție radiară, încrustîndu-se deopotrivă pe ambele flancuri montane. Astfel, văile dirijate către răsărit aparțin bazinului hidrografic Siret, iar cele orientate spre apus revin bazinului Olt. Excepție face Bîsca Mare, care, deși se înjghebează pe versantul vestic, transilvan, al Munților Vrancei, este aferentă tot bazinului Siret.

Data fiind disproporția considerabilă în privinta extinderii celor două flancuri muntoase vrîncene, văile orientate către est sînt cu mult mai lungi și totodată mai numeroase, în raport de cele de pe flancul opus, rezultînd astfel o evidentă asimetrie hidrografică. De aceea, bazinul Siret colecteaza majoritatea covîrșitoare a cursurilor de ape din acest spațiu montan.

Cît privește regimul hidrologic al apelor din Munții Vrancei, el se manifestă prin variația sezonieră a principalilor parametri. Cea mai mare parte a scurgerii are loc la sfîrșitul primăverii (circa 44%) și în prima jumătate a verii (aproape 30% cînd se produc și creșteri substanțiale de debite lichide, provocînd însemnate viituri. Durata acestora, precum și volumul debitelor tranzitate sînt proporționale cu mărimea bazinelor individuale, fiind însă mai frecvente la cele mici, cu regim torențial tipic, îngreunînd uneori circulația turistică. În sezonul de iarnă, scurgerile lichide pe rețeaua de albii sînt minime (de pînă la 29%) și pe alocuri nule, datorita stocării apei în formațiuni de gheață ce pot forma adesea poduri extinse.

Vegetația

Trăsăturile de ansamblu ale asociațiilor fito și zoogeografice din cuprinsul Munților Vrancei sînt o reflectare a condițiilor de mediu proprii treptei de relief și climatului corespunzător acesteia. Pe lîngă ele intervin însă o seamă de factori locali care influențează cantitativ și calitativ învelișul biologic al teritoriului. Așa spre exemplu, substratul litologic și condițiile hidrogeologice, unele procese de modelare actuală a scoarței, activitatea antropică și alte cauze răspund de diversitatea aspectelor biogeografice locale. Date fiind altitudinea și condițiile climatice, vegetația caracteristică Munților Vrancei este cea de pădure (suprafața ei fiind însă discontinuă, datorită mai ales defrișărilor masive efectuate în perioada interbelică) și de pajiști montane secundare. Pajiștile montane (sau “golurile"), sînt foarte dispersate. În majoritate, ele sînt o consecință a substituirii pădurilor pe cale antropică, ceea ce face ca numeroase suprafețe să se întîlnească în interiorul arealului vegetației silvestre. Cele spontane, reduse și sporadice, caracterizează mai cu seamă vîrfurile Goru, Lăcăuți, Giurgiu, Pietrosu și Zboina Frumoasă.

Fauna

Aceasta este constituită dintr-o mare bogăție și diversitate de specii. Apele repezi și limpezi sînt mediul propice ihtiofaunei, reprezentate prin păstrăv (Salmo trutto fario), mreană (Barbus barbus), boiștean (Phoxinus phoxinus), clean (Leuciscus cephalus) și scobar (Chondrostoma nasus). Pădurile adăpostesc o ornitofaună foarte variată. La limita lor superioară întîlnim mediul cocoșului de munte (Tetrao urogalus), ieruncei (Tetrastes bonasia), acvilei de stîncă (Aquila chrysaetos) și acvilei țipătoare (Aquila pomerana); mai jos, în crengărișul codrilor, pe liziere și în poieni, trăiesc buha (Bubo bubo), huhurezul mic (Stix aluco), ciuful de pădure (Asio otus), corbul (Corvus corax), mierla gulerată (Turdus torquatus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ciocănitoarea verde (Picus viridis), gaița (Garrulus glandarius), diverse specii de pițigoi (Parus caeruleus, P. major) etc., aproape toate, exceptînd gaița, fiind ocrotite de lege și declarate monumente ale naturii.

Rezervații Naturale

Rezervația forestieră Lepșa-Zboina ocupă o suprafață de 210,7 ha, fiind situată pe versantul sudic al Muntelui Zboina Neagră. Are o vegetație lemnoasă și alcătuire floristică aflate în stadiu aproape natural. Este accesibilă din stațiunea Soveja și din satul Lepșa, pe DN 2D, continuat cu DJ 205F. Rezervația conține făgete seculare pure, cu exemplare de Fagus silvatica, avînd vîrsta de aproape 260 ani, circa 35 m înălțime și diametre de pînă la 1,2 m. De asemenea, sînt închegate molidișuri, arborete de molid-brad, cu vîrste cuprinse între 100 și 180 ani, în poienile cărora se întîlnesc frecvent afinul (Vaccinium myrtillus), bulbucul de munte (lius europaeus) - monument al naturii, boziorul (Orchis sambucina), toporași (Viola bielziartp, V. bi- color) ș.a. Nu lipsește papucul doamnei (Cypripedium verticillatum) - monument al naturii, breabănul (Cardamine glandurigera) crinul de pădure (Lilium mirtagon), stînjenelul de munte (lris ruthenica), ori firuța de stîncă (Poa nemoralis ssp. rhemanni) - plantă endemică ocrotită prin lege. In rezervație abundă și elemente faunistice, unele declarate monumente ale naturii, ca, de exemplu, cocoșul de munte (Tetrao urogalus), acvila țipătoare (Aquila pomarina), corbul (Corvus corax) și rîsul (Lynx lynx).

Rezervația forestieră și geologică cheile Tișiței este constituită pe 307 ha și înglobează cursul inferior al văii Tișiței cu monumentalele sale chei. Accesul se face din DN2D (Focșani-Tîrgu Secuiesc, la 71,5 km de Focșani, sau 2,5 km aval de centrul satului Lepșa, pe aceeași magistrală rutieră), folosindu-se apoi traseul turistic 7. Valoarea fitogeografică a rezervației constă în numărul mare de elemente alpino-carpatice, alpino-boreale și atlantice, cît și în existența speciilor endemice carpatice și dacice continentale. Dintre acestea, enumerăm trandafirul de munte (Rosa pendulina), izmișoara (Cilamintha alpina), curpenul de munte (Clematis alpina), sînziene de munte (Galium anisophyllum), ciuboțica ursului (Cortusa matthioli).

Rezervația geologică și de peisaj cascada Putnei este cu mult mai restrînsă față de celelalte (aproximativ 10 ha) și cuprinde o porțiune a defileului rîului, dăltuit în aval de satul Lepșa, în formațiuni predominant gresoase de vîrstă paleogenă. Este accesibilă pe DN 2D, la aproximativ 71 km depărtare de Focșani, sau 3 km aval de centrul satului Lepșa. De la motelul situat în imediata sa vecinătate pornește și traseul turistic 7 (pe valea Tișiței).

Spectaculozitatea cascadei se datorează detaliilor albiei modelată prin eroziunea selectivă a rocilor și tectonizarea formațiunilor geologice. Caracteristică este suita marmitelor, care obligă șuvoiul de apă să sară dintr-o scobitură în alta, liniștindu-se însă în bazinetul adîncit la baza căderii de apă. Lungimea cascadei măsoară 76 m, diferența de nivel 14 m, iar debitul mediu 9m³/s. În mod obișnuit, viteza apei înregistrează 18 m/s.

 

[Depresiunea Întorsura Buzăului]

Depresiunea Întorsura Buzăului (cunoscută și sub termenul etno-folcloric și geografic de Țara Buzaielor), este o depresiune intramontană cu origine mixtă – tectonică  și de eroziune  situată în Carpații de Curbură, între Munceii Întorsurii și masivele Podu Calului, Siriu, Tătaru și Ciucaș

 

 

 

 

Geologie și geomorfologie

Deși considerată inițial numai de origine tectonică, este în realitate formată în sedimentele cretacice ale flișului unității de Teleajen (șisturi cu intercalații grezoase masive) și prin contribuția Buzăului împreună cu afluenții săi din cursul superior. Oscilațiilor tectono-struturale în raport cu unitățile montane adiacente (300–350 m față de Clăbucetele Întorsurii – spre nord și 600–700 m față de munții sudici), li s-a adăugat erodarea laterală de către apele curgătoare – în sectorul Întorsurii. Actual tectonica sa este subsumată celei a Munților Buzăului, fiind caracterizată de seismicitate ridicată și ascensiune cu 0,5-1 mm/an.

Limitele sale, sunt:

• Spre nord Clăbucetele Întorsurii (700-1220 m) dintre văile Tărlung și Zagon, care sunt caracterizate de un relief cu pante domoale
• Spre sud-vest domină Masivul Ciucaș (maxim 1954 m), care încadrează cu abrupturile sale nordice depresiunea
• Spre sud Munții Siriului – cu aspect ruiniform, penetrează aria printre cele două golfuri depresionare centrate de valea Buzăului.
• Masivul Podu Calului (1437 m) limitează zona spre est și sud-est.

Cu o lungime de aproximativ 16 km, este dispusă în formă de potcoavă, de la Vama Buzăului și până la sud de Bobocea.  Are aspectul unei mici câmpii intramontane cu o altitudine absolută de 800 m și cuprinde șesul Buzăului precum și terasele sale inferioare.  În zona Întorsurii Buzaului – unde se varsă în râu pâraie cu văi largi tentaculare care spre amonte sunt despărțite de dealuri ori clăbucete, depresiunea are lațimea cea mai mare.

Climă

Fiind în zona de climat temperat-continental acesta adoptă particularități montane, fiind rece și cu 3-6 luni umede și cu temperaturi scăzute, anual (media termică de 0 grade Celsius și cicluri de îngheț în perioada noiembrie-aprilie). Lunile umede continuă în peioada mai-iulie, cele uscate fiind august-octombrie. Media multianuală a temperaturii este de 6-7 grade Celsius, iar media precipitațiilor de 600-700 mm spre altitudinile mai joase și de 750-800 mm spre periferie. Cea mai umedă lună este luna iunie.

Înghețul începe toamna devreme (uneori în prima parte a lui septembrie) și dispare primăvara târziu (uneori până în prima decadă a lui mai). Bruma începe în a doua - respectiv a treia decadă a lui septembrie și persistă până în aprilie și, este prezentă în perioadele de tranziție a sezoanelor mai ales la altitudinile mai joase. Zonarea intramontană a depresiunii este un factor favorizant pentru inversiuni termice semnificative, de unde și valorile mult scăzute de temperatură care apar în timpul iernii. După Joseni, aici este zona din România cu cele mai scăzute temperaturi.  În partea de sud-vest, frecvent în sezonul cald apar procese de foehn pe pantele Ciucașului, acolo unde în sezonul rece ninge devreme și zăpada persistă până târziu. Calmul atmosferic este frecvent (în special în zonele piemontane și cu predilecție iarna), în condițiile în care concavitatea depresiunii este închisă din toate părțile. Ceața este un fenomen frecvent (25–35 zile anual, mai ales în decembrie-ianuarie și mai puțin în aprilie-mai) 

Vegetație

Cea mai mare parte a ariei este ocupată de pășuni și pajiști, pădurile găsindu-se cu predilecție spre periferie.

Rețeaua hidrografică

Principala apă curgătoare este Râul Buzău, care după ce izvorăște din Masivul Ciucaș curgând spre nord-nord-est, străbate depresiunea și după un cot strâns - Întorsura - își continuă curgerea spre spre sud-est pentru a traversa Munții Buzăului.

 

 

 

[Țara Loviștei]

Țara Loviștei este o microregiune istorică din nordul actualului județ Vâlcea, fiind situată între masivele Parâng și Făgăraș, pe cursul mijlociu al râului Olt. Este străbătută de asemenea de râul Lotru. În centrul acestei regiuni se află depresiunea Loviștei. Cele mai importante localități din regiune sunt Brezoi, Voineasa, Câineni și Perișani. Regiunea este străbătută de una dintre cele mai importante artere de circulație care face legătura dintre Transilvania și sudul României. În trecut, regiunea era străbătută de numeroase puncte vamale. A aparținut Țării Românești.

Are 200 km p. la distanță egală între Sibiu, Rm. Valcea și Curtea de Arges, Atestată în 1233, într-un document din colecția Hurmuzaki. Pământ străvechi de locuire dacică, pe cetățile cărora s-au ridicat cnezatele lui Seneslau, apoi a lui Tihomir, tatăl lui Basarab apoi Basarab, ctitorul țării dintre Carpați și Dunăre. Aici, în apropiere de Perișani, într-un clește de stânci, a fost Posada înfrângerii lui Carol Robert d'Anjou, de către Basarab Întemeietorul, pecetluindu-se în 1330 ființa Munteniei și implicit libertatea Loviștei. În această "țară" strabătută cândva de faimoșii lotri, care au dat nume munților și râului Lotru, trăiesc oameni străvechi, strămilenari, care respectă portul străbun al dacilor, legendele, folclorul strămoșilor, azi, celebre. Aici, la poalele IEZERULUI, oamenii au nume cu rezonanță de cronică, atestate de sute de ani.

 

 

 

 

 

[Vălenii de Munte]

Vălenii de Munte este un oraș în județul Prahova, Muntenia, România. Avea la recensământul din 2011 12.257 locuitori. Se află în Depresiunea Vălenii de Munte, pe Valea Teleajenului, la 98 km distanță de municipiul București, la 28 km nord de municipiul Ploiești și la 89 km sud-est de municipiul Brașov. Se întinde pe o lungime de 5 kilometri. În oraș se poate ajunge folosind DN1A București – Ploiești – Brașov. Este atestat documentar ca „târg al săcuienilor” și vamă în secolul al XV-lea, într-o poruncă a lui Dan al II-lea de la 1431. Vălenii de Munte a fost reședința lui Nicolae Iorga, aici găsindu-se în prezent Casa Memorială care poate fi vizitată. Ziua orașului este la 9 mai.

Factorii materiali prielnici de pe Valea Teleajenului au făcut ca omul să fie atras în zonă încă din cele mai vechi timpuri. Cercetările arheologice sau și lucrările întâmplătoare au scos la iveală urme din vechime începând cu paleoliticul mijlociu și continuând cu etapele succesive, mezoliticul și neoliticul.

 

Istorie

 

Hanul „La barieră” din Muzeul Satului, București; hanul a fost adus din Vălenii de Munte.

Vălenii de Munte a îndeplinit de-a lungul existenței sale funcțile unui oraș: capitală de județ, vamă, târg, reședința plaiului Teleajen, centru politic al raionului și cetății de cultură Teleajen.

Localitatea este atestată documentar într-o poruncă a lui Dan al II-lea din 1431. "Drumului Teleajenului" (Văleni - Drajna - Cerașu - Slon - Vârful lui Craiu - Tabla Buții - Vama Buzăului - Brașov) este atestat și el din 1433.

La 1 octombrie 1473, este semnalată prezența lui Ștefan cel Mare la „Cetatea Teleajenului” (poate Homorâciu), unde taie capetele pârcălabilor lui Radu cel Frumos, le ia în robie femeile și dă foc cetății.

În 1573, Alexandru al II-lea întărește fiilor popii Neagoe moșie "peste valea Vălenilor". În 1580, Mihnea Turcitul dă o întărire marelui spătar Albina asupra moșiei Albinari (Ariceștii Zeletin), care ajungea până la hotarul Vălenilor. În 1581 tot Mihnea Turcitu întărește altora ocine în hotarul Berevoieștilor (azi cartier în Vălenii de Munte).

În 1608, Radu Șerban întărește marelui vornic Cernica și soției sale Chiajna satele Predeal Sărari, Văleni și Berevoiești, pe care le împarte jumătate cu mănăstirea de la Grădiște. De la 1645 datează prima mărturie documentară asupra județului Sacueni cu reședința la Vălenii de Munte, de unde se va muta la Bucov în 1781.

În 1684, Miron Costin menționează în cronica sa Vălenii de Munte printre orașele Țării Românești. La 1794, târgoveții orașului sunt în proces cu egumenii mănăstirii din localitate, pentru regularizarea situației lor pe moșia acesteia. Se menționează în 1794 în documente "târgul domnesc Vălenii de Munte", iar în existența unui dascăl plătit la școala din Văleni. În 1832, Văleniul număra 518 gospodării (cu 2590 suflete).

La 1848, Nicolae Bălcescu a recrutat din rândul locuitorilor comisarii de propagandă David Almăjanu, I. D. Petrescu și Ion Gherasim Gorjan.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Vălenii de Munte era o comună urbană, formată din cătunele Văleni (Târgul-Văleni), Turburea și Valea Gardului, având în total 3000 de locuitori. Ea era reședința plaiului Teleajen, având farmacie, spital, și stație de telegraf și poștă. Atunci se atestă școala în limba greacă de pe lângă catedrala orașului, care funcționa la 1830, precum și școala normală, condusă în 1839, de David Almășanu, și la care învățau 139 de copii (mai târziu, în 1845–1846, doar 80&ndsh;90); în plus, existau o școală de băieți și una de fete. În oraș erau 6 biserici, dintre care sunt menționate în Marele Dicționar Geografic al Romîniei biserica Berevoieștilor, cea a Bărcenilor, catedrala orașului (fostă mănăstire închinată la muntele Athos) și biserica Sf. Ioan.

Istoricul Nicolae Iorga s-a stabilit aici în 1907, și a deschis, în iulie 1908, universitatea populară de vară.

În 1925, orașul avea 3723 de locuitori, fiind în continuare reședința plășii Teleajen. În 1950, el a devenit reședința raionului Teleajen, unul din raioanele regiunii Prahova și apoi, după 1952, al regiunii Ploiești. În 1968, a pierdut funcțiile de centru administrativ secundar, după reforma administrativă, devenind unul din orașele județului Prahova, reînființat.

 

 

Limite

În partea de nord, orașul se învecinează cu comunele Teișani și Drajna, în timp ce în partea de sud are ca vecină comuna Gura Vitioarei. Comuna Predeal-Sărari se învecinează cu orașul în partea de est. În vest, orașul se învecinează tot cu comuna Gura Vitioarei, satul Bughea de Jos.

Clima

Caracterizat printr-un climat subalpin de cruțare, cu o medie anuală a temperaturii de circa 18 °C, orașul Vălenii de Munte poate fi considerat o adevărată stațiune climaterică. În lunile de iarnă media este cuprinsă între -1,7 °C și -0,3 °C. În decembrie 1965 temperaturile erau de -1,9 °C și -2,2 °C. Minima absolută a fost atinsă în februarie 1972 (-30 °C). Adâncimea maximă de îngheț la sol este de 60 – 70 cm. Precipitațiile sunt de aproximativ 700 mm anual. Au existat fenomene climatice singulare, precum ploaia torențială cu grindină, de 3 cm diametru- iunie 1965 și ciclonul din 11 iunie 1974, orele 17:30, cu o intensitate de 20 m/s, cu efecte distrugătoare pentru oraș.

Rețeaua hidrografică

Principala apă curgătoare de pe teritoriul orașului este Râul Teleajen, el constituind principala așezare de pe cursul mediu și superior al acestui râu. La Vălenii de Munte, în Teleajen se varsă afluentul Văleanca.

Solurile

Cele mai răspândite soluri din zona orașului sunt aluviuniile și solurile aluviale în cadrul luncii Teleajenului, solurile urgiloiluviale și argiloviluviale brune podzolite, ca și cele brune și negre argiloase humifere în Dealurile Bughei. În Dealurile Priporului sunt mai frecvente solurile brune și argiloiluviale brune podzolite, rogosolurile, iar pe versanți soluile erodate.

Căi de comunicație

Orașul se află pe șoseaua națională DN1A, care leagă Ploieștiul de Brașov pe valea Teleajenului. Acest drum se intersectează la Vălenii de Munte cu șoseaua județeană DJ219, care duce spre Teișani la nord-vest și spre Predeal-Sărari și Ariceștii-Zeletin spre est. Tot aici, se ramifică din același drum național și șoseaua județeană DJ102B care duce spre est către Drajna, Posești și mai departe în județul Buzău spre Cătina și Cislău. Prin oraș trece și calea ferată Ploiești-Măneciu, pe care este deservit de gara Vălenii de Munte și P. Mac. Văleni Nord.

 

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Vălenii de Munte se ridică la 12.257 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 13.309 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,02%). Pentru 4,97% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,32%), cu o minoritate de penticostali (1,53%). Pentru 5,27% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

Vălenii de Munte - evoluția demografică

 

 

 

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

 

Economie

Prahova Industrial Parc

Funcționează în cadrul Parcului Industrial peste 20 de firme cu capital străin și autohton, cu domenii de activitate variate: construcții metalice civile și industriale, prelucrări mecanice prin așchiere, prelucrare lemn, confecții textile, aparatură medicală, prelucrare geam etc. S-au creat peste 700 locuri de muncă și s-a închiriat peste 95% din suprafața construită disponibilă.

Tymbark Maspex

La Vălenii de Munte, concernul polonez Tymbark a cumpărat în iunie 2001 activele fostei fabrici de conserve unde s-a aplicat o amplă acțiune de reamenajare și modernizare, transformând-o într-o unitate de îmbuteliere a băuturilor necarbonatate. Numărul angajaților era la început de 395 de persoane, cu o medie de vârstă în jur de 30 de ani. Investiția inițială la Văleni este de aproximativ 12.000.000 de euro, iar până în 2009 totalul investițiilor s-a ridicat la 30.000.000, numărul angajaților depășind 400, aproape în întregime persoane din zonă.

Administrație și politică

Orașul Vălenii de Munte este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Florin Constantin[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în 2012. Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	12
	Partidul Național Liberal	4
	Candidat independent	1

Cartiere

Vălenii de Munte este împărțit în 17 cartiere. Ele sunt dispuse circular, în jurul centrului orașului.

Catrierele orașului sunt: Centru, Bălcescu, Piața, Trăistari, Eminescu, Berceni, Avram Iancu, Enescu, Berevoiești, Cismari, Ghidulești, Stadion, Ștefan cel Mare, Cuza Vodă, Tabaci, Rizănești și Valea Gardului.

 

[Depresiunea Petrosani - prezentare generala]

Depresiunea Petroşani esta aşezată în partea de sud-vest a României, la extremitatea sudică a judeţului Hunedoara , fiind una dintre cele mai pitoreşti depresiuni din ţară.Această regiune intracarpatică transilvăneană, situată la 500 m deasupra marii este înconjurată de patru massive muntoase: Munţii Parâng la est, Munţii Şureanu la nord-est, Munţii Vâlcan la sud şi Munţii Retezat la nord şi nord-vest.Depresiunea este străbătută de Jiul de Vest şi Jiul de Est, ape care primesc o serie de afluenţi.Are o lungime de 45 km şi o lăţime de 2-10 km şi se lărgeşte uşor de la vest spre est.

Jiul de Vest are o lungime de 51,4 km, un bazin cu o suprafaţă de 534 km[1] şi izvorăşte din muntele Retezatul Mic, la o altitudine de 1760m.Mai précis râul se formează în căldarea Scorotelor, aflată la poalele vârfului Drăgşanu, unde se adună albiile câtorva torente: Scorota Seacă, Scorota Verde, Scocu Scorotei.Pe dreapta(sud) valea Jiului de Vest este mărginită de masivele muntoase Oslea-Vâlcan, iar pe stânga (nord) se află masivul Retezat. O excursie pe valea Jiului de Vest oferă satisfacţii şi celui mai pretenţios drumeţ de munte. Pe porţiunea în care Jiul de Vest se strecoară prin împărăţia de frumuseţe a Retezatului Mic , râul ne poartă printr-o lume fantastică de chei, peşteri, scocuri, pereţi traforaţi şi multe alte plăsmuiri carstice. Aici, la izvoarele Jiului de Vest, trebuie cercetate cu mare atenţie mai ales asa numitele scocuri, un fel de chei adânci şi foarte înguste, cu pereţii de zeci de metri înălţime, în care de-abia încape un om, tăieturi în stâncă împodobite cu dantelării în calcar, cum numai apa şi vântul le pot modela în răstimpul a sute şi mii de ani.Jiul de Vest primeşte o serie de afluenţi care au săpat chei impunătoare şi cascade. Afluenţii mai importanţi pe partea dreaptă dinspre Munţii Vâlcan sunt : Jidanul, Valea Boului, Gârbovu, Rostoveanu, Valea de Peşti, Balomir, Braia, Baleia, Morişoara iar de pe partea stănga dinspre Munţii Retezat sunt : Buta, Lazăru, Bilugu, Valea de Brazi, Sterminos, Mierleasa, Crividia.

Jiul de Est are un curs de 28km lungime, bazinul său hidrografic însumează 479 km pătraţi .Undele râului se nasc în partea estică a Depresiunii Petroşani , între masivele Şureanu şi Parâng. Izvorul acestui râu se află la sud de culmea Şureanului .Afluenţii de pe partea dreaptă dinspre Munţii Şureanu sunt : Voievodul, Bilele, Răscoala, Taia, Băniţa, iar pe partea stângă, dinspre Munţii Parâng , primeşte afluenţii : Sterminos, Lolea, Cimpa, Giorganu, Jieţul, Maleea.

Jiul de Vest şi Jiul de Est se unesc la Livezeni-Iscroni dând naştere Jiului care străbate minunatul defileu de 30 de km dintre Munţii Parâng şi Munţii

Vâlcan. .

În această depresiune pe 45 km lungime se află localităţile : Petrila (Lonea, Jieţ, Cimpa), Petroşani (Dâlja, Livezeni ) Aninoasa (Iscroni),Vulcan (Dealu Babii , Paroşeni), Lupeni, Uricani (Câmpu lui Neag, ).În zilele noastre aceste aşezări formează aproape un tot unitar cu aproape 150.000 de locuitori. Accesul în Depresiunea Petroşani se poate face pe linia de cale ferată Craiova-Petroşani-Simeria, din care la Livezeni se ramifică linia secundară Petroşani-Lupeni sau pe şoseaua naţională DN 66 Târgu Jiu-Petroşani-Haţeg-Simeria din care la Livezeni se ramificăşoseaua 66A Livezeni-Vulcan-Lupeni-Uricani-Câmpu lui Neag.Am menţionat că depresiunea este înconjurată de patru masive muntoase, fiecare dintre ele având frumuseţile sale şi din depresiune se pot organiza numeroase excursii pe trasee turistice mai grele sau mai uşoare.Prezentarea noastră turisticăîncearcă să prezinte aceste locuri minunate, evidenţiindu-le în prezentarea fiecărui masiv pe cele care au ca punct de pornire Depresiunea Petroşani.

 

[Sorin Alexandrescu]

Sorin Alexandrescu (n. 18 august 1937, București) este un critic, istoric și teoretician literar român.

 

Biografie

Este nepotul de soră al profesorului, scriitorului, filosofului, eseistului, istoricului religiilor român Mircea Eliade, fiul Corinei Eliade. Licențiat al Facultății de Filologie a Universității din București (1969). A emigrat în 1974 în Olanda, unde a funcționat ca profesor la una dintre cele mai mari catedre de limbă română din Occident, la Universitatea din Amsterdam.

Înainte de plecarea din România, a publicat o monografie dedicată scriitorului american William Faulkner, un studiu de naratologie literară. Și-a continuat activitatea în Olanda dedicând-se semioticii și istoriei ideilor. Din 1983 ține cursuri de semiotică și apoi de filosofie la Amsterdam. A fondat la Amsterdam revista International Journal of Romanian Studies(1976-1989).

A fost unul din membrii activi ai diasporei literare românești și un militant pentru democratizarea țării, publicând numeroase studii și articole despre România.

S-a întors în zilele Revoluției din decembrie 1989 în România, transmițând materiale pentru un ziar olandez. S-a implicat în proiectul de renovare și modernizare a Bibliotecii Centrale Universitare, clădirea și colecțiile de carte fiind distruse de un incendiu devastator în timpul revoluției. A făcut lobby pe lângă autoritățile olandeze și în mediile intelectuale occidentale pentru strângerea de fonduri pentru acest proiect.

În 1998 a acceptat postul de consilier prezidențial pentru cultură. În 2001, după ce s-a pensionat în Olanda, s-a întors definitiv în România. În același an a fondat, împreună cu Dan Grigorescu, Mihai Zamfir, Laura Mesina, Vlad Alexandrescu, Vasile Morar și Zoe Petre, Centrul de Excelență în Studiul Imaginii pe lângă Universitatea din București.

Cărți publicate

• Dickens in Rumania. A Bibliography for the 150th Anniversary (with Alexandru Duțu) 1962
• William Faulkner, 1969; revised edition in French, Paris, 1971
• The Logic of Personages, 1973
• Logique du personnage: reflexions sur l'univers faulknerien, (1974)
• Dimitrie Cantemir: Roemeens historicus en politicus 1673-1723, Bussum 1975
• Dichters uit Roemenië, (Poeți din România), 1976
• Transformational grammar and the Rumanian language 1977
• Roemenië. Verhalen van deze tijd, (Proza din România), 1988
• Hemel en Aarde. Werelden van verbeelding, (Rai și pământ), 1991
• Rumänien im Umbruch: Chancen und Probleme der europäischen Integration, (eds. Ilina Gregori und Angelika Schaser) (1993)
• Richard Rorty, 1995
• Figurative of the Art. Beginning and End. 20th Century in Romania, 1998
• Paradoxul român, 1998
• Identitate în ruptură. Mentalitati românești postbelice, 2000
• La modernité a l'Est. 13 aperçus sur la litterature roumaine, 2000
• Mircea Eliade, dinspre Portugalia, Editura Humanitas, 2006 - fragmente
•  

[Ion Anton]

Ion Anton (n. 3 decembrie 1950, Ghelăuza, raionul Strășeni, Republica Moldova) este un poet, prozator, traducător și publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova și al Uniunii Scriitorilor din România, de asemenea membru al Uniunii Jurnaliștilor din Moldova.

 

Biografie

Ion Anton este un scriitor de la Chișinău, care face parte, conform aprecierilor formulate de academicianul Mihai Cimpoi, din generația "ochiului al treilea", generație care a reabilitat în literatura basarabeană valoarea esteticului. Ion Anton s-a născut în familia țăranilor de origine răzeși Gheorghe și Ileana Anton (născută Donică). În 1958 este înscris elev la Școala de opt ani din satul natal, pe care o absolvă în anul 1966. Își continuă studiile la Școala medie nr.1 din or.Strășeni (actualmente Liceul Teoretic „Ion Vatamanu”), dar examenele de absolvire le susține, în 1969, la Școala medie a sanatoriului pentru copii și adolescenți „Dubăsari” din s. Carantin ( azi Dzerjinskoe), r-nul Dubăsari, unde s-a tratat de o afecțiune pulmonară. Între anii 1969-1972 a muncit ca strungar la Uzina „Electrotocipribor” (actualmente „Introscop”) din Chișinău. În această perioadă publică versuri în ziarul „Tinerimea Moldovei” și frecventează cenaclul literar „Luceafărul” de pe lângă aceeași publicație periodică (conducătorul cenaclului- poetul Liviu Damian).

A absolvit cu mențiune secția de jurnalistică a Facultății de Litere a Universității de Stat din Moldova (1977). În anii de studii a activat ca secretar al Comitetului de conducere al Cenaclului literar universitar „Mihai Eminescu”, având, în legătură cu această activitate, câteva „altercații ideologice” cu secția nr.1- KGB. Între anii 1977–1987 a activat ca secretar general de redacție și redactor de secție la săptămânalul „Literatura și Arta”. Aici, împreună cu poetesele Leonida Lari și Nina Josu, susținuți de poetul și redactorul-șef Victor Teleucă, organizează cenaclul literar-artistic „Dialog”, ulterior devenit cenaclu alUniunii Scriitorilor din Moldova, fiind condus de poetul Nicolae Dabija. Începând cu 1987 și până în 1994, este secretar general de redacție și redactor-șef adjunct la revista săptămânală pentru copii și adolescenți „Florile Dalbe”. În 1994 este numit redactor-șef al aceleiași reviste.

 

Ion Anton, student în anul IV la USM, secretar al Cenaclului literar Mihai Eminescu

Carieră literară

Debutează literar în reviste și culegerile colective de versuri „Dintre sute de catarge”. Debutul editorial este marcat de Vamă pentru speranță, în 1983, urmat de Viitorul ca moștenire (1992), ce se remarcă printr-o zicere poetică individuală. Iată câteva păreri sumare despre creația sa:

„ Versul său este exprimat în diverse ritmuri: e colorat, muzical, e bărbătesc și duios, înțelept și naiv, zburdalnic și plin de larghețe cum este sufletul.”

—Gheorghe Vodă,în ANTON, Ion, „Vamă pentru speranță” Ch., 1983, p.3-4

„...Ion Anton rămâne un tradiționalist ce meditează, în forma pastelului și rondelului modernizat, asupra vremelniciei și eternității materializate în „clipe de-o viață” și „veșnicul tablou al contradicțiilor” |Mihai Cimpoi, „O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia:compendiu, Ch., 2002, p. 355-356}};„Cuibul soarelui” este o carte jucăușă, cartea privirii jucăușe aruncate de copilărie asupra lumii. Fluturii sunt flori care zboară, câmpia este cerul verde înstelat de toporași, copacii înfloresc cu albine. Copilul însuși aparține acestui joc, când cu deplină candoare, când cu plăcerea de-acum conștientă de a-i respecta regula...|Doina Cernica,Suceava, în ziarul „Crai nou”,nr.3673 din 29.05.2004, p. 4}}; În „Mâine va fi Ieri” însuși sentimentul de iubire este un fel de erou principal, care, într-o manieră existențialistă, are menirea să-i poarte pe El și Ea prin crunta realitate a vieții cotidiene, banală și prozaică, dar și romantică pentru cel care vrea și are darul să viseze existând.|Alina Nour, Paris, în recenzia „Spectacolul sugestiei sau Târziul la timp”, „Literatura și arta”,nr. 49 din 04.12.2003, p. 5}}

În 2000 a primit medalia „Meritul civic”. În 2010 i s-a înmânat înalta distincție „Ordinul de Onoare”. În 2010 a primit Diploma de gradul întâi a Guvernului Republicii Moldova.

Revista „4AM For All Markets”("Ora 4 de dimineață") din Madrid, Spania, editată în engleză și difuzată în 154 de țări ale lumii, publică în nr. 4 (aprilie 2008), coperta 1, fotografia scriitorului, cu statueta care simbolizează Premiul Internațional „Steaua Calității”, categoria Aur, inserând și alte cinci imagini fotografice în cuprinsul revistei.

Opera

• Vamă pentru speranță (Ed. „Literatura artistică”, Chișinău, 1983)
• Dincolo de formule (Ed. „Cartea Moldovenească”, Chișinău, 1984)
• Bună dimineața,ziuă! (Ed. „Literatura artistică”, Chișinău, 1985)
• Viitorul ca moștenire (Ed. „Hyperion”, Chișinău, 1992) ISBN 5-368-00984-4
• Garderoba veselă (Ed. „Literatura artistică”, Chișinău, 1988,ed.PRINCEPS 2007) ISBN 978-9975-9533-8-2
• Rondelurile călătorului (Ed. Uniunii Scriitorilor, Chișinău, 1997) ISBN 9575-68-008-9
• Alfabetul pe portativ (Ed. „Litera”, Chișinău, 1998, coautor)ISBN 9975-74-199-1
• Semaforul (alcătuitor și coautor, ed. „Serebia”, Chișinău, 2000)ISBN 9975-9596-0-1
• Zodia Zimbrului (Ed. „Literatura artistică”, Chișinău, 1991;ISBN 5-368-01095-8; ed. „Augusta”, Timișoara, 2004) ISBN 973-695-100-6
• Mâine va fi ieri (Ed. „Augusta”, Timișoara, 2002) ISBN 973-8350-08-5
• Cuibul soarelui (Ed. „Augusta”, Timișoara, 2003) ISBN 973-695-038-7
• Necuprinsul punctului (Ed. „Pontos”, Chișinău, 2005)ISBN 9975-72-189-3
• Vesel îndrumar pentru vestiar(Ed.„Silvius Libris”, Chișinău,2010)ISBN 978-9975-103-52-7
• Cădere sentimentală pe gânduri(Ed.„Lumina”, Chișinău,2010)ISBN 978-9975-65-153-0
• ,,DE CE? Enciclopedie pentru fete și băieți curioși(Ed.„Silvius Libris”, Chișinău,2011) ISBN 978-9975-107-27-3
• ,,FOKA.Roman-cronică,,(Ed.„Silvius Libris”, Chișinău,2012) ISBN 978-9975-107-76-1
• "VIAȚA CA AMINTIRE" Roman(Ed. IULIAN, Chișinău,2013) ISBN 978-9975-4392-8-2
• ”VIAȚA CA AMINTIRE” Roman, ediția a II-a, revăzută și adăugită (Ed. eLiteratura, București,2014) ISBN 978-606-700-306-2
• „ANOTIMPURILE CLIPEI”, Opera Omnia, Poezie contemporană (Ed. TipoMoldova, Iași,2015)

ISBN 978-606-676-677-7

• „SINGURI ÎN DOI”,dilogie, Opera Omnia, Romanul de azi (Ed. TipoMoldova, Iași, 2015)

ISBN 978-606-676-717-9

• „SORA MEA, FIICA BUNICULUI”, Opera Omnia, Proză scurtă contemporană (Ed. TopoMoldova, Iași, 2015)ISBN 978-606-676-762-0
• ALINA, roman (Ed.Lumina, Chișinău 2015) ISBN 978-9975-65-386-6
• JUCĂRIA DIN CUVINTE, Opera Omnia, Poezie pentru copii (Ed. TipoMoldova, Iași, 2015), ISBN 978-606-676-782-8

Ion Anton a întreținut pagini și rubrici permanente în „Literatura și Arta” și „Florile Dalbe” (Orizont ecologic, Patrimoniu, Căderea pe gânduri, De ce? ș.a.) La rubrica De ce? din pagina de titlu a revistei „Florile Dalbe” semnează remarcabile „altfel de editoriale”, care dau răspunsuri la întrebările expediate de cititori, abordând teme de etică, morală, estetică ș.a.

Promovează instruirea filozofică a copiilor și adolescenților în pagina tematică lunară Căderea pe gânduri din „F.D.” și colorează „petele albe” din istoria românilor în pagina lunară „Patrimoniu”. Primește numeroase premii ale Uniunii Jurnaliștilor din Moldova pentru cea mai bună oglindire a tematicii ocrotirii monumentelor de istorie și cultură. În 2002 i-a fost decernat Premiul Ligii Jurnaliștilor Profesioniști "Pentru înalt profesionalism jurnalistic și merit personal deosebit în activitatea presei".Premiul pentru poezie al săptămânalului „Literatura și Arta”,2010.Premiul BPM „B.P.Hasdeu”, acordat în cadrul Salonului Internațional de Carte pentru Copii și Tineret pentru cartea „Vesel îndrumar pentru vestiar”,2011.Premiul Salonului Internațional de Carte pentru Copii și Tineret „Cartea cognitivă”, acordat pentru volumul „DE CE? Enciclopedie pentru fete și băieți curioși”,2012. Premiul Asociației Oamenilor de Creație pentru romanul-cronică „FOKA” și Premiul Ministerului Educației al R.Moldova pentru Enciclopedia „DE CE?”,31 august-4 septembrie 2012. Premiul Ministerului Tineretului și Sportului al R.Moldova pentru romanul „Viața ca amintire” la Salonul Internațional de Carte pentru Copii și Tineret,Chișinău, 3-6 aprilie 2014. Premiul pentru poezie „Grigore Vieru”, acordat de Institutul Cultural Român „M.Eminescu” în cadrul Salonului Internațional de Carte pentru Copii și Tineret, ediția a XX-a, Chișinău, 14-17 aprilie 2016.

Revistei săptămânale pentru copii și adolescenți „Florile Dalbe”, sub conducerea scriitorului Ion Anton, i-a fost decernat, în 2008, la Paris, Premiul Internațional pentru calitate și excelență „Steaua Calității”, categoria Aur, instituit de Asociația Internațională B.I.D. Business Initiative Directions, cu sediile la Madrid și Paris.

 

 

[Mariana Codruț]

Mariana Codruț (n. 1956, Prisăcani, Iași) este o poetă, prozatoare, publicistă și traducătoare contemporană. Absolventă a Facultății de Filologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Mariana Codruț a fost corector, profesor și secretar literar. În prezent, este redactor la Editura Universității „Cuza”. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România din 1990 și a Asociației Scriitorilor din Sibiu din 2009. A primit premiul Asociației Scriitorilor din Iași pe anul 1997, pentru romanul Casa cu storuri galbene.

 

 

 

Prezentare

Trăiește în Iași, unde susține în Ziarul de Iași o rubrică (intermitentă) de opinii, iar în revista Contrafort, din Chișinău, rubrica „Jurnalul unei țestoase”.

Volume publicate

Poezie

• 1982 - Măceșul din magazia de lemne, Editura Junimea,
• 1986 - Schiță de autoportret, Editura Junimea,
• 1989 - Tabieturile nopții de vară, Editura Cartea Românească,
• 1994 - Existență acută, Cartea Românească,
• 2000 - Blanc, Editura Vinea,
• 2007- Ultima patrie, Editura Paralela 45 – nominalizat la premiul Uniunii Scriitorilor din România.^[1]
• 2011 - Areal, Editura Paralela 45, 201 – Premiul „Antologia anului” al revistei Tiuk.

Proză

• Casa cu storuri galbene (roman, Editura Polirom, 1997) – nominalizat la premiul U.S.R. și premiul ASPRO; premiat de U.S.R., filiala Iași.
• Ul Baboi și alte povestiri (Polirom, 2004).
• Nudul Dianei (roman, Polirom, 2007) – nominalizat la premiul Ziarului de Iași.

Publicistică

• Românul imparțial (Dacia XXI, Cluj, 2011) – premiat de U.S.R., filiala Sibiu.

Volume colective

• Cartea roz a comunismului (Versus, 2004, coordonator Gabriel H. Decuble),
• Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism (Polirom, 2008, coordonator Dan Lungu, Radu Pavel Gheo); tradus în limba italiană: Compagne di viaggio (Sandro Teti editore, Roma, 2011, traducere de Mauro Barindi, Anita Nastacia Bernacchia, Maria Luisa Lombardo'
• Divanul scriitoarei (Limes, Cluj, 2010, coordonator Mihaela Ursa),

Traduceri

• 2005 - Jean Piaget, Reprezentarea lumii la copil, de Jean Piaget, Editura Cartier, Chișinău,

[Romulus Bucur]

Romulus Bucur (n. 11 mai 1956, Arad) este un poet, critic literar, publicist și traducător român.

 

Biografie

După absolvirea facultății a fost profesor de limba română la Liceul Industrial Nr. 1 din Arad, până în anul 1990. În anul 1990 devine redactor la revista de cultură ARCA din Arad, iar din anul 1992 este redactor-șef adjunct. Din anul 1997 este, de asemenea, lector la Facultatea de Litere a Universității Transilvania din Brașov^[2].S-a născut la Arad în familia funcționarilor Sári și Constantin, a urmat școala elementară la Școala Nr. 1, iar cursurile liceale le-a făcut la Liceul „Ioan Slavici” (actualmente, Colegiul Național „Moise Nicoară”), între anii 1971 și 1975. A absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București în anul 1980. Din anul 2003 este doctor în filologie al Universității București cu teza O cercetare asupra raporturilor dintre vizual și auditiv în poezia modernă.

Activitatea literară

Debut publicistic în România literară. Debutul editorial în 1982 în volumul de grup Cinci (alături de Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Alexandru Mușina și Mariana Marin).

Debut individual cu volumul de poezii Greutatea cernelii pe hîrtie în 1984, distins cu premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România în același an.

Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1990 și membru fondator al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România (ASPRO) din anul 1994. A fost membru al Cenaclului de Luni.

Antologii

Este inclus cu grupaje de poezii în Antologia poeziei generației 80 (editura Vlasie, 1993), în culegerea Romanian Poets of the 80s and 90s (editura Paralela 45, 1999), pe care o și coordonează alături de Andrei Bodiu și Georgeta Moarcăs, și în secțiunea antologică a volumului Experimentul literar românesc postbelic (editura Paralela 45, 1998).

Este prezent în: Streiflicht – Eine Auswahl zeitgenössischer rumänischer Lyrik (81 rumänische Autoren), - Lumina piezișă, antologie bilingvă cuprinzând 81 de autori români în traducerea lui Christian W. Schenk, Dionysos Verlag 1994, ISBN 3980387119

Este prezent cu un articol teoretic în volumul Competiția continuă. Generația 80 în texte teoretice, (editura Vlasie, 1994; ediția a II-a, editura Paralela 45, 1999).

Semnează în Irlanda, împreună cu poetul Mircea Cărtărescu, volumul Poetry At Annaghmakerring (Dublin, Dedalus Press, 1994).

În 1998 a publicat în Marea Britanie volumul personal Ditties (la editura Small Dancer Press).

În 2004 coordonează și supervizează un grup de studenți cu care traduce Exerciții de stil de Raymond Queneau, volum care apare la editura Paralela 45.

În 2006 participă împreună cu Alexandru Mușina, Caius Dobrescu, Doina Ioanid, Răzvan Țupa, Bogdán Lázló, Fekete Vince, Lázló Noémi, Lövétéi Lázár Lázló și Sántha Attila la un atelier de traducere în Arcuș, în urma căruia apar două volume de poezie Milionarii timpului. Poeți maghiari contemporani, respectiv A gyönyör román művészete. Kortárs román költők.

În anul 2014 a apărut în volumul colectiv de poezie Salonul Ludicilor, apărut „sub direcția” actorului George Mihăiță, lansat la București în cadrul festCO - Festivalul Comediei Românești.

Premii și distincții

A primit premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România (1984) și premiul pentru poezie al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România, ASPRO (1998). Premiul Filialei Arad a Uniunii Scriitorilor (1995, 1998, 2000, 2009), Premiul pentru multimedia al Centrului Internațional pentru Artă Contemporană (1996), Premiul pentru critică al revistei «Poesis» (2000)

Opera

Poezie

• Greutatea cernelii pe hârtie, editura Albatros, (1984)
• Literatură, viață, editura Cartea Românească, (1989)
• Dragoste & Bravură, editura Marineasa, (1995)
• Cîntecel(e). Fast-food Poems, editura Paralela 45, (1998)
• Cărticică pentru pisică, editura Aula, (2003)
• Poeme alese, editura Aula, (2008)
• O seamă de personaje secundare, editura Tracus Arte, (2009)

Eseuri și critică literară

• Poeți optzeciști (și nu numai) în anii 90, Pitești, editura Paralela 45, 2000
• Mihail Sebastian sau despre inconvenientul de a te fi născut evreu, Brașov, editura Aula, 2007

Referințe

1. ^ ^a b c Uniunea Scriitorilor Arad - Romulus Bucur
2. ^ ^a b Petre Don, Dialoguri Deschise cu poetul Romulus Bucur, Glasul Aradului, 6 octombrie 2014
3. ^ Aurel Sasu, Dicționarul biografic al literaturii române, A-L, Paralela 45, p. 225
4. ^ ^a b Cătălin Constantin, Jurnalul unei vieți, România literară, nr. 51-52, 2003
5. ^ ^a b Dumitru Chioaru, Formula personală a lui Romulus Bucur, Revista Ramuri, nr. 4, 2010
6. ^ Mădălina Cerban, „Salonul Ludicilor”, un volum colectiv cu poezii de Mălăele și Brumaru, lansat la București, mediafax.ro, 28 mai 2014
7. ^ USR Filiala București Poezie, „Salonul ludicilor”, botezat cu har, bucate și vinuri alese, 28 mai 2014

[Alexandru Cosmescu (filozof)]

Alexandru Cosmescu, semnează uneori ca Alex. sau Alex Cosmescu (născut la 30 iulie 1985, Chișinău) este român basarabean, cercetător științific (la Academia de Științe a Moldovei), filolog, filozof, poet și traducător din și în limba engleză.

 

Biografie

Alexandru Cosmescu a absolvit secția română-latină a Facultății de Litere a Universitatea de Stat a Moldovei în 2008. După ce a urmat un masterat în filosofie și un doctorat în filologie, a predat cursuri de filosofie la câteva institute de învățământ superior din Chișinău, capitala Republicii Moldova. În prezent este cercetător științific la Academia de Științe a Moldovei. 

Alexandru Cosmescu născut în 1985, cercetătorul științific, filologul, filozoful și poetul este fiul antologatorului, eseistului, jurnalistului, medicului, publicistului, scriitorului și traducătorului Alexandru Cosmescu (1922 - 1989).'

Apariții poetice

• 2013 - Un spațiu blând, care mă primește ca și cum m-ar îmbrățișa - Alexandru Cosmescu, poeme, antologie , Editura Cartier, Chișinău

Traduceri

• Războiul clandestin al blocului sovietic împotriva României de Larry L. Watts, traducere făcută de Alex. Cosmescu

Note, referințe

1. ^ Biografie
2. ^ Lansarea volumui de poezie
3. ^ Cartier.MD

Legături externe

• Primele pagini ale volumului de poezie Un spațiu blând, care mă privește cum m-ar îmbrățișa
• Prezentarea volumui de debut al lui Alexandru Cosmescu pe web site-ul ipn.

[Alexandru Călinescu (critic literar)]

Alexandru Călinescu (n. 5 octombrie 1945, Iași) este un istoric literar, critic literar și publicist român, fost disident^[1].

Este profesor de literatură franceză la Facultatea de Litere a Universității din Iași. Este directorul Bibliotecii Centrale Universitare Mihai Eminescu din Iași. Deține o rubrică, intitulată Interstiții, în revista „Dilema veche”. Colaborator al editurii Polirom din Iași.

A fost profesor la INALCO, la Paris și este specialist în Marcel Proust. Alexandru Călinescu a fost invitatul special al reputatutului realizator de talk show cultural francez Bernard Pivot, gazda emisiunii "Double Je spécial Iași", care a fost filmată în Iași în 2004.

Din 2006, deține o rubrică în revista „Dilemateca”, intitulată Decupaje.

 

Distincții[modificare 

• Premiul Uniunii Scriitorilor,
• Premiul Academiei Române,
• Premiul revistei Ateneu,
• Medalia jubiliară a Universității din Angers.
• Les Palmes Académiques decernate de guvernul francez (2000),
• În 2004 a fost ridicat la rangul de Cavaler al Ordinului Național de Merit de președintele Franței.

Cărți publicate

• Anton Holban - Complexul lucidității, 1972
• Caragiale sau vârsta modernă a literaturii, 1976
• Perspective critice, 1978
• Interstiții, Iași, Ed. Polirom, 1998
• Biblioteci deschise, Ed. Cartea Românească 1986
• Adriana și Europa, Ed. Polirom, 2004
• Incursiuni în proza românească, Iași, Princeps Edit, 2004
• Proximități incomode, Curtea Veche, 2006
•  

 

[Top 5 scriitori români contemporani cu care ne mândrim la nivel internațional]

S-o fi vânzând mai multă literatură străină la noi în librării, dar eu zic că din vreme în vreme e de folos să ne amintim că avem scriitori români contemporani de valoare care au primit premii și aprecieri și în afara granițelor.

Aici sunt doar cinci nume pe care probabil că deja le știți și vă îndemnăm să le recomandați prietenilor, dar mai  putem adăuga mulți reprezentanți de seamă în această listă. 

 

 

Mircea Cărtărescu – Poate cel mai cunoscut autor român al momentului, numele lui a fost vehiculat și în legătură cu nominalizările la Premiul Nobe pentru Literatură. Nu ratați poeziile din perioada '80, giganticul Orbitor, și abia așteptăm să punem mâna pe volumul proaspăt apărut pe piață, Solenoid. Cărțile vă afundă într-un spațiu oniric specific scriiturii lui și aruncă o lumină nouă, aflată aproape la marginea fantasticului peste imagini, blocuri și trotuare pe care le cunoaștem cu toții.

 

 

Dan Lungu – Umorul și ironia fac din cărțile lui Dan Lungu niște lecturi savuroase pe care le parcurgi rapid, dar din care reții satira socială. Situate mai ales în perioda post comunistă: Cum să uiți o femeie, Băieți de gașcă sau Raiul găinilor, cărțile sale au fost traduse în franceză, germană, italiană, spaniolă, poloneză, slovenă, maghiară, bulgară, greacă, norvegiană și turcă. Iar romanul Sunt o babă comunistă! a fost ecranizat în regia lui Stere Gulea.

 

 

Gabriela Adameșteanu – Scriitoarea și jurnalista Gabriela Adameșteanu a fost numită în 2014 Chevalier de L’Ordre des Arts et des Lettres, iar cărțile ei au fost traduse în 15 limbi. Dimineața pierdută, unul dintre cele patru romane ale ei a fost dramatizat într-un spectacol devenit clasic. În volumul de memorii Anii romantici, vorbește despre avânturile idealiste ale primilor ani  din deceniul '90.

 

 

Florin Lăzărescu – După una dintre povestirile lui, Lampa cu caciulă, a fost realizat scurtmetrajul omonim, câstigător a peste 50 de premii pentru cel mai bun scurtmetraj la festivaluri internaționale de film. Proza lui oferă o privire asupra cotidianului în care se disting detalii importante, dar ușor de trecut cu vedere de către un ochi mai puțin sensibil, sau puncte focale în locuri nebănuite.

 

 

Doina Rusti – Prin cărțile sale a reușit să abordeze tematici și stiluri dinte cele mai diverse: de la tematica socială în Mămica la două albăstrele, până la ficțiune istorică în cel mai recent roman al său, Manuscrisul fanariot. Tradusă în 9 limbi și scenaristă premiată.

[Stiati ca…? Date si cifre despre Uniunea Europeana si G20]

 

 

Stiati ca…?

… UE detine 23,2% din PIB-ul mondial.

… UE rămâne cea mai mare economie din lume, cu un PIB pe cap de locuitor de 25.500 € pentru cei peste 500 de milioane de consumatori, ceea ce reprezintă o economie de 1,26 trilioane €.

… UE rămâne cel mai mare jucator de pe scena de tranzacționare la nivel mondial. Aceasta este principalul partener comercial pentru peste 80 de țări, inclusiv SUA, China, Rusia, India, Brazilia, Africa de Sud.

… În 2012, UE-27 a avut un deficit public mai mic decât în Statele Unite și Japonia.

UE are propriul său loc la masa G20, deoarece este una dintre cele mai mari zone economice mondiale, cu competențe specifice în materie de comerț, politica economică și reglementarea financiară, dezvoltarea, energia și schimbările climatice.

Re-echilibrare economica

… în 2012, UE-27 a avut un deficit public mai mic (- 4,0% din PIB) decât Statele Unite ale Americii (- 8,5% din PIB) și Japonia (- 10,2% din PIB).
… în 2012, UE-27 a avut o datorie publică mai mică (85,3% din PIB) decât Statele Unite (106,5% din PIB) și Japonia (237.9% din PIB).
… Uniunea Europeană și-a revizuit și a consolidat în mod dramatic de Mecanismele de coordonare și supraveghere a economiei și politicilor bugetare.

… in mai 2013 – în plus față de reformele anterioare – au intrat in vigoare noile reguli, care să consolideze în continuare supravegherea și coordonarea economică și a politicilor bugetare  din zona euro.

… in iulie 2013, Letonia a devenit al 18 stat membru din zona euro, și că moneda euro va fi introdus în Letonia de la 1 ianuarie 2014.
… MES (Mecanismul european de stabilitate) a devenit operațional în octombrie 2012,  ca mecanism permanent pentru a oferi asistență pentru statele membre din zona euro aflate în dificultate financiară.

Locuri de munca

… Schema de Garanțare pentru Tineri este susținuta financiar de către Fondul Social European ( FSE ) și Inițiativa de angajare a tinerilor ( YEI ) ( 6 miliarde € ) ar putea fi majorata până la miliarde de € 8 într-o etapă ulterioară.
… Fondul Social European ( FSE ) este principalul instrument al UE pentru a investi în oameni. Acesta finanțează cu aproximativ 10 miliarde € pe an proiecte ce creeaza locuri de muncă si cresc oportunitatile de angajare pentru milioane de europeni, în special pentru categoriile defavorizate.

Comert si investitii

… UE este cel mai mare exportator și cel mai mare importator de bunuri între membrii G20. În fiecare zi, Europa exportă mai multe miliarde de euro în valoare de importul de mărfuri și mai multe miliarde mai mult. Aceasta se ridică la aproximativ € 1,7 trilioane de exporturi și 1,8 trilioane importurile anuale.

… UE are un excedent comercial important de peste 300 miliarde € pe an, daca scadem importurile necesare de energie și materii prime ale UE.

 

[Stiati ca... Seria III]

 

1. In anul 1970 s-a produs in Anzii Peruvieni o curgere noroioasa lunga de 15 km ce a provocat moartea a 18000 de victime.

2. Stiati ca in noaptea de 15-16 octombrie 1987 , in sud estul Angliei viteza vantului a atins 170 de km/h. Au murit atunci 19 persoane si paduri intregi au fost culcate la pamant.

3. Masuratorile efectuate de oamenii de stiinta au aratat ca in ultimul secol ridicarea Oceanului Planetar s-a facut in medie cu 1- 1,5 mm/an.

4. Stiati ca primul parc national din lume este Parcul Yelowstone. Este localizat in SUA ai a fost infiintat in 1872.

5. Stiati ca Lacul Titicaca din muntii Anzi este cel mai inalt lac navigabil din lume pentru vase de mare tonaj.

6. Stiati ca cea mai inalta cascada din Europa este Ormeli din Norvegia.

7. Cea mai adanca pestera din Africa este Anou Ifflis din Algeria. Ea are o adancime de 1170 de m.

8. Cea mai adanca pestera din Europa este Jean Bernard din Alpii Francezi. Pana in anul 1980 a fost considerata cea mai adanca pestera de pe glob. Are o adancime de 1535 m.

9. Stiati ca cel mai mare parc national din Asia este Issyk Kul din muntii Tian Shan. El are o suprafata de 750000 de ha.

10. Stiati ca Elvetia este o tara aflata integral in muntii Alpi. Localizarea ei geografica i-a dat denumirea si de tara alpina.

11. Primul european care a ajuns în Australia a fost danezul Abel Tasman, în anul 1642.

12. Stiati ca Antarctida este continentul cu cea mai mare altitudine medie – 2.165 m.

13. Cea mai inalta cascada de pe glob este cascada Angel din Venezuela. Ea are o inaltime de 979 de m.

Cascada Angel

 

14. Stiati ca cel mai lung curs de apa din Australia este Murray ce masoara 2500 de km.

15. Cea mai ridicata temperatura din Europa s-a inregistrat in Seviila (Spania) si a fost de 51 de grade Celsius.

16. Cel mai mare lac dinAustraliaeste Eyre. Suprafata lui variaza intre 8000-15000 de km.

17. Cea mai inalta capitala din Europa este Andorra La Vella.
18. Cel mai adanc lac de pe glob este Lacul Baikal. El are o adancime de 1620 de m.

19. San Marino este cea mai veche republica constitutionala din lume. Statul a fost fondat in anul 301 de imparatul Diocletian.

20. Cele mai fierbinti ape termale din Romania se intalnesc in statiunea Baile Herculane. Ele au o temperatura de aproximativ 56 grade Celsius.

21. Stiati ca oraşul situat la cea mai mică altitudine din România este Sulina, din Delta Dunării (4 m).

22. Vulcanul Paricutin din Mexic a avut cea mai rapida dezvoltare. Dupa o saptamana de activitate conul a atins inaltimea de 150 m.

23. Daca sarurile din apa marina s-ar depune pe fundul oceanului Planetar atunci s-ar forma un strat de cca 60 de m.

24. Capibara este cel mai mare rozator din lume. Neobisnuitele animale pot ajunge pana la 80 de kg.

25. Canionul Yarlung Tsangpo din China este considerat a fi cel mai adanc canion din lume.

26. Cea mai mare insula inconjurata de apa dulce este Marajo din Brazilia. Ea are o suprafata de 40100 km patrati.

27. Cel mai sudic vulcan activ de pe Terra este Erebus din Antarctica.

28. Stiati ca cel mai mare oras situat pe ecuator este Quito din Ecuador.

29. Stiati ca Pestera Krubera Voronia din Georgia este cea mai adanca pestera din lume. Ea are o adancime de circa 2100 m.

 

[Stiati ca... Seria II]

1. Stiati ca un ghepard poate atinge viteza de 120 km/h. Ajunge la 70km/h in 3 secunde, fiind considerat cel mai bun sprinter din regnul animala.
2. Cea mai grea insecta din lume este Gandacul Goliat din Africa. El cantareste cca. 100 gr.

3. Cuvantul piranha provine din limba indienilor si inseamana peste cu dinti.
4. Stiati ca cele mai lungi insecte din lume sunt Fasmidele. Cu piciorusele intinse ele pot atinge lungimea de 50 cm.
5. Stiati ca tentaculele unei Meduze Uriase pot avea lungimi de pana la 36 de metri.
6. Specia de rechin care a ucis cei mai multi oameni este Marele Rechin Alb.
7. Paianjenul Mancator de Pasari din America de Sud este cel mai mare paianjen de pe glob.

8. Broasca cu Corn poate improsca sange din ochi pentru a se apara de pradatori. Se pare ca sangele contine o substanta toxica deosebit de puternica.
9. Stiati ca termitele Africane pot construi musuroaie de cca. 13 metri inaltime.
10. Vulpea Zburatoare este cea mai mare specie de liliac. Traieste in Asia si are o anvergura a aripilor de 1,7 metri.
11. Cel mai mare crustaceu din lume este Crabul Paianjen Urias din Japonia. La cel mai mare exemplar prins, distanta dintre clesti (de la un varf la celalalt) masura 3,7 metri.

 

 

12. Crabul-paianjen-urias

 

13. Cornul Narvalului este din fildes si poate atinge lungimea de 3 metri.
14. Cel mai mare exemplar de broasca testoasa cantarea 385 kg.
15. Cele mai inalte animale din lume sunt Girafele. Ele pot atinge 6 metri inaltime.
16. Stiati ca Aligatorii sunt cele mai zgomotoase reptile.
17. Un bizon adult poate avea o greutate de cca. 100 de kg.
18. Scolopendrele pot avea intre 30 si 300 de picioare in functie de specie.

 

[Stiati ca... Seria I]

1. In anul 1943 un profesor din Targu Jiu (Victor Diamaca) a descoperit doua comete. Una dintre comete se numeste “Cometa Diamaca 1943”
2. La muzeul Hayden Planetarium din New York este expus un meteorit ce are o greutate de 30 de tone
3. Unii meteoriti gasiti pe Pamant sunt mai vechi decat Pamantul(aprox 4,6 miliarde ani ?)
4. Stiati ca termenul de “ atlas” atribuit unei grupari de harti a fost propus de Gerard Mercator
5. Stiati ca punctul in care este situat Polul Sud este situat la altitudinea de 2804 m
6. Una dintre cele mai puternice eruptii vulcanice s-a produs in anul 150 I hr. In urma eruptiei insula Thera din Marea Egee a disparut in totalitate
7. Eruptia vulcanului Pelee din Insula West Indian a ucis cca 38000 de persoane in urma eruptiei din anul 1902
8. Stiati ca cele mai fierbinti ape termale se gasesc in Venezuela si Mexic . Ele au o temperatura de 97 grade Celsius. In Romania cele mai fierbinti ape se gasesc localizate in Baile Herculane.
9. Stiati ca printre animalele disparute din fauna tarii noastre se numara: bourul,calul salbatic,bourul,antilopa saiga, castorul, vulturul salbatic(zaganul),zimbrul,dropia s.a….
10. In anul 1978 Europa avea cca 660 milioane de locuitori. Asta insemna ca la nivel global un om din 6 era european. Din cauza scaderii populatiei in anul 2000 s-a ajuns la raportul 1/8, urmand ca in 2075 raportul sa fie 1/15.
11. La nivel global apa dulce este in cantitati foarte mici. Ex: Din 100 de litri de apa de pe Terra, 96 de litri sunt reprezentati prin apa sarata. Din cei 4 litri ramasi de apa dulce, 3,96 litri se afla in ghetari,ape subterane si atmosfera
12. Singura tara din Europa producatoare de banane este Spania. Productia vine din I-le Beleare.
13. Porumbul,rosiile,vinetele,ardeiul,cartoful si tutunul sununt plante aduse din America
14. Numele de Ungaria provine de la denumirea unor triburi nomade asiatice”on-ogurs”ce inseamna “poporul celor zece sageti”
15. Stiati ca vulcanul Etna din Italia este cel mai inalt vulcan din Europa. El are o inaltime de 3323 m.
16.Stiati ca Rusia este tara in care soarele nu apune niciodata, din cauza suprafetei mari a teritoriului
17. Cele mai scazute temperaturi din emisfera nordica s-au inregistrat in Rusia(-71 grade la Oimeakon). Aceasta temperatura a fost atinsa in iarna anului 1964.
18. Cea mai intinsa padure de conifere este reprezentata prin taigaua siberiana
19. Lacul cel mai mare de pe glob se gaseste in Rusia si este reprezentat prin Marea Caspica(370800 km patrati)
20. Cel mai adanc lac de pe glob este lacul Baikal din Rusia(1620 m)

 

 

 

Lacul Baikal

21. Sportul national al Luxembourgului estereprezentat de popice
22. La Polul Nord noaptea dureaza de la 23 septembrie pana la 21 martie.
23. In Islanda nu exista cai ferate.
24. Stiati ca Groenlanda este cea mai mare insula a globului.
25. Un boier moldovean , pe numele sau Nicolae Milescu Spataru a descoperit o serie de teritorii in Siberia si China
26. Huang He este raul ce transporta cantitati foarte mari de aluviuni.
27. In anul 1861, in localitatea Charapunji(India) s-a inregistrat cea mai mare cantitate de precipitatii de pe Terra. Au cazut atunci 22 900 mm.
28. Cea mai mare soparla de pe planeta este varanul urias
29. Marea Moarta este cel mai sarat lac de pe glob si are oglinda de apa la cea mai mica altitudine
30. Cea mai intinsa campie de pe planeta este campia chinei de est
31. Cel mai inalt varf de pe planeta este vf Everest (8848m)
32. Cel mai inalt podis este podisul Tibet
33. Stiati ca tara cu cea mai mica densitate a populatiei este Mongolia(pe o suprafata de 1,5 milioane km patrati traiesc cca 3 milioane locuitori)\
34. Cea mai inalta regiune populata de pe planeta este reprezentata prin podisul Tibet
35. Orasul situat la cea mai mare altitudine este Wenchuan si este localizat in China la o altitudine de 5100 m
36. Orasul Urumchi din nord vestul Chinei este orasul situat la cea mai mare distanta fata de ocean(2400km).
37. Cea mai mare aglomeratie de orase este in Japonia(megalopolisul Tokaido-cca 70 de milioane loc)
38. Arborele de cauciuc a fost furat din Amazonia si adus in Asia de Sud Est in sec XIX. In prezent tarile asiatice sunt cele mai mari producatoare.
39. Marele zid chinezesc este singura constructie care se vede de pe Luna

marele-zid-chinezesc

40. Muntele Ararat(5165 m) din Asia de Vest este considerat ca fiind locul in care s-a oprit corabia lui Noe
41. Stiati ca Varful Everest a fost cucerit pentru prima oara de catre neozeelandezul Edmund Hillary in anul 1952
42. Cea mai mare delta de pe glob este Gange-Brahmaputra. Ea este de cca 20 de ori mai mare fata de cea a Dunarii
43. Cel mai mare canal de pe glob este in China si are cca 1782 km.
44. Eruptia vulcanului Krakatau de la 27 august 1883 este considerat ca fiind cea mai mare eruptie vulcanica a timpurilor moderne
45. Arhipelagul Indonezian are cele mai multe insule(cca 13700)
46. Turnul Burj Dubai este cel mai inalt turn din lume. El are o inaltime de cca 800 m.
47. Stiati ca Romanul Sever Pleniceanu se numara printre primii europeni care au ajuns in regiunea ecuatoriala a Africii.
48.49. Aconcagua din America d e S este cel mai inalt vulcan stins de pe planeta si cel mai inalt munte din America. El are o inaltime de 6959 m.
50. Stiati ca in jurul anului 1000 navigatorul viking Leif cel Fericit a ajuns in America
51. Cel mai mare complex de apa dulce de pe glob este reprezentat prin Marile Lacuri. Ele se gases localizate pe teritoriul statelor Canada si SUA
52. Cea mai lunga cale rutiera de pe glob este reprezentata prin Autostrada Pan Americana. Are o lungime de peste 27000 km si strabate vestul Americii din Alaska pana in Tara de Foc
53. Marele Canion din SUA este cel mai mare canion terestru prin cei 394 km lungime si 2133 m adancime
54. Gheizerul Urias(Giant Geysir) din parcul natural Yelowstone(SUA) are cel mai inalt jet de apa (cca 64 m)
55. Cea mai lunga pestera de pe planetaeste Pestera Mamuth din Masivul Cumberland(SUA). Ea are o lungime de cca 560 de km
56. Primul parc national din lume este Yelowstone(SUA-1872)
57. Cea mai inalta maree de pe glob se inregistreaza in golful Fundy din estul Americii de N(cca 19 m)
58. Vulcanul Paricutin din Mexic a avut cea mai rapida dezvoltare Dupa o saptamana de activitate conul a atins inaltimea de 150 m
59. Amazonul este raul cu debitul cel mai bogat de pe glob
60. Stiati ca Marea Bariera de Corali are peste 2000 km lungime si aproape 150 de km latime
61. Dumitru Dorin Prunariu este primul cosmonaut roman care a zburat in Cosmos(martie 1981), iar Yuri Gagarin este primul om de pe planeta care a zburat in Cosmos(12 aprilie 1961)
62. Stiati ca din cauza apropierii fata de Soare planeta Mercur efectueaza miscarea de revolutie in 88 de zile iar pe cea de rotatie in 59 de zile
63. Polul nord magnetic se afla in prezent in insula canadiana Printul de Wales, iar polul sud magnetic se afla in Antarctida in zona lantului muntos transantarctic
64. Anomalia magnetica de la Kursk(Rusia) este cea mai mare de pe glob. Exista aici un zacamant urias de Fe aflat aproape de suprafata
65. Oceanul Pacific este oceanul cu cea mai mare adancime(11033m),cu cea mai mare suprafata(aprox 180 milioane km patrati), cu cele mai multe insule si cu cea mai intinsa arie vulcanica de pe glob
66. Oceanul Indian are cele mai putine insule
67. Oceanul Arctic are cea mai mica suprafata si este acoperit in proportie de 50% de catre apa
68. Stiati ca daca sarurile din apa marina s-ar depune pe fundul oceanului Planetar atunci s-ar forma un strat de cca 60 de m
69. Stiati ca Marea Alba are cea mai mica transparenta(6m), iar Marea Sargaselor are cea mai mare transparenta(50-60m)
70. Cuvantul japonez tsunami se traduce prin:tsu=val; nami=port
71. Volga este cel mai lung fluviu european cu cei 3700 km lungime. La varsare formeaza o delta alcatuita din cca 80 de brate.
72. Dunarea poarta diverse denumiri in functie de teritoriul pe care il strabate. Astfel in Germania si Austria se numeste Donau; in Slovacia Dunaj; in Ungaria Duna; in Croatia,Iugoslavia si Bulgaria se cheama Dunav;in Ucraina Dunay iar in Romania si Moldova Dunare
73. Cel mai intins lac din Europa este Ladoga(17700km patrati) iar cel mai adanc este Mjossa din Norvegia(449 m)

 

 

 

Lacul Ladoga

74. Cel mai mjic stat de pe planeta este Vatican(0.04km patrati), iar cel mai intins este Rusia(peste 17 milioane km patrati)
75. Primele lacuri antropice au aparut acum 4000 de ani in Siria si Egipt