Jump to content

SMOKER

Members
  • Content Count

    1,387
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    9

Posts posted by SMOKER


  1. 220px-Jane_Austen_coloured_version.jpg

     

    Jane Austen (n. 16 decembrie 1775, Steventon, Hampshire, Anglia – d. 18 iulie 1817, Winchester, Hampshire, Anglia) a fost o romancieră engleză realistă din perioada romantică pre-victoriană. Datorită viziunii sale complex-realiste a vieții interioare a femeilor, a măiestriei descrierii, a amestecului bine dozat de descrieri la persoana a treia, respectiv de comentarii ironice și burlești, Austen a devenit fără îndoială cea mai notabilă scriitoare a epocii sale, cu o influență deosebită asupra tuturor cititorilor săi, chiar dacă, în timpul vieții, nu a avut prea mult succes.

    Născută ca cel de-al șaptelea copil din opt (a avut cinci frați și o soră mai în vârstă, respectiv un frate mai tânăr) într-o familie mare și unită aflată la marginea de jos a nobilimii engleze, Jane și-a trăit toată viața în familia sa. La început educația și-a primit-o de la tatăl și de la frații ei, dar și prin intermediul cititului. Educația sa formală a luat sfârșit când a părăsit școala Mânăstirii din Reading după un an și jumătate, cu puțin înainte de a împlini unsprezece ani. Cam pe atunci a început să scrie ceea ce tatăl ei numea “Povestiri într-un stil cu totul nou”. Când avea optsprezece sau nouăsprezece ani a scris primul său roman, Elinor și Marianne. Apoi s-a îndragostit.

    Jane l-a întalnit pe Tom Lefroy la Hampshire în timpul vacanței de Crăciun în anul 1795. La jumătatea lunii ianuarie, el a plecat la Londra pentru a studia dreptul. Jane l-a văzut din nou la Londra în august, însă nu se mai cunoaște nimic despre relația lor până în toamna lui 1798 când se dovedește că aceasta nu a avut niciun rezultat. (Unica soră a lui Jane a ars multe dintre scrisorile acesteia, nemairămânând niciuna datată între 18 septembrie 1796 și octombrie 1798.) Acești doi ani s-au numărat printre cei mai fructuoși din viața lui Jane. După ce s-a întors de la Londra a scris Mândrie și prejudecată, apoi a rescris Elinor și Marianne sub titlul de Rațiune și simțire și, în final, Mânăstirea Northanger, pe care l-a terminat în 1799. Nu a mai scris nici un roman timp de peste zece ani.

    Dezamăgirea sa în dragoste poate fi, în parte, motivul tăcerii sale, însă un eveniment și mai devastator a fost plecarea din Steventon a familiei sale în 1801, când tatal său s-a pensionat, pentru a trăi în Bath, un loc pe care Jane îl ura. În decembrie 1802 un tânăr bogat o cere de soție pe Jane și ea acceptă; totuși, a doua zi, își retrage acceptul. Câteva luni mai târziu vinde Mănăstirea Northanger unui editor pentru 10 £ dar așteaptă în zadar publicarea cărții.

    Tatăl ei a murit în 1805, iar în anul următor Jane împreuna cu mama și cu sora sa s-au mutat în Southampton unde au rămas până în vara anului 1809 când se mută în Chawton, satul Hampshire din care Jane Austen și-a lansat, în sfârșit, cariera de romancieră. A terminat Persuasiune cam cu un an înainte de moartea sa provocată de boala Addison pe 18 iulie 1817.

    Suportul stabil al familiei sale a fost esențial în dezvoltarea lui Austen ca scriitor profesionist. Perioada în care Jane și-a dezvoltat capacitățile artistice a început în adolescență și a durat până la vârsta de treizeci și cinci de ani. În această perioadă, ea a scris trei romane importante și l-a început pe al patrulea. Din 1811 până în 1815, prin apariția romanelor “Rațiune și simțire”(1811), “Mândrie și prejudecată”(1813), “Parcul Mansfield” (1814) și “Emma”(1815), ea a avut succes ca scriitor. A mai scris alte două romane, “Mănăstirea Northanger” (scris între anii 1798 - 1799 și revizuit mai târziu) și “Persuasiune”, ambele publicate după moartea sa în 1817, și l-a început pe un al treilea (denumit eventual “Sanditon”), dar a decedat înaintea finalizării sale.

     

    Romane

    Rațiune și simtire (1811)

    Mândrie și prejudecată (1813)

    Parcul Mansfield (1814)

    Emma (1815)

    Mânăstirea Northanger (1818) (postmortem)

    Persuasiune (1818) (postmortem)

     

    Scurte ficțiuni

    Lady Susan (1794, 1805)

     

    Ficțiuni nefinalizate

    The Watsons (1804)

    Sanditon (1817)

     

    Alte opere

    Sir Charles Grandison (1793, 1800

    Plan al unui Roman (1815)

    Poeme

    Jucători

    Scrisori

     

    Sursa: Click !


  2. 150px-Herman_melville.jpg

     

    Herman Melville (n. 1 august 1819, New York - d. 28 septembrie 1891, New York) a fost un scriitor și eseist american, cunoscut mai ales pentru romanul său Moby Dick, care l-a făcut celebru postum.

    Povestitor captivant, rapsod al peisajului marin și exotic, creator de tipuri umane de puternică vitalitate, a scris romane inspirate din viața indigenilor insulari din mările Sudului, evocând relațiile dure dintre oamenii mării sau aspirația eroului romantic către un ideal inaccesibil.

    De asemenea, a fost un maestru al povestirilor și ale jurnalelor de călătorie. Opera sa poetică, valorificată postum, de celebrare a unor bătălii și eroi din Războiul Civil, de evocare a peisajului marin sau de meditație lirico-filozofică asupra vieții, îl situează printre poeții reprezentativi de limbă engleză ai secolului al XIX-lea.

    Herman Melville s-a născut pe 1 august 1819 la New York. Tatăl lui, Allan Gansevoort Melvill, era scoțian și mama sa, Maria, era olandeză, ambii cu origini aristocratice. Falimentul tatălui îl silește să întrerupă studiile școlare la vârsta de 15 ani. În amintirile sale afirma că gustul pentru aventuri l-a dobândit ascultând povestirile tatălui său Allan despre valuri marine monstruoase, înalte cât un munte, despre catarguri de corăbii care se rupeau ca surcelele în bătaia furtunilor, despre peripețiile unei călătorii pe mare către Le Havre sau Liverpool. După moartea tatălui în 1832, familia se mută la Lansingburg, pe fluviul Hudson, unde tânărul Herman studiază la Albany Classical School. Lui Melville îi place însă să călătorească și în anul 1835. [2] se îmbarcă pe un vas ancorat în portul orașului New York, traversează oceanul Atlantic, ca elev matelot până la Liverpool, vizitează Londra și se întoarce cu aceeași navă. În romanul Redburn: His First Voyage (Redburn: Prima sa călătorie), publicat în 1848, s-a inspirat din această experiență.

    Câțiva ani își asigură existența dând lecții particulare ca meditator. Impresionat de lectura cărții Two Years Before the Mast (Doi ani la catarg) de Richard Henry Dana, apărută în 1840, Melville se îmbarcă din nou ca marinar și, pe 1 ianuarie 1841, părăsește portul New Bedford, statul Massachusetts, pe bordul balenierei Acushnet în direcția Oceanului Pacific. Ajuns la Insulele Marchize, părăsește nava. Impresiile din călătoria efectuată constituie tema povestirilor Taipi (1846) și Omoo (1847). După ce stă câtva timp în Insulele Societății, ajunge la Honolulu iar de aici, pe bordul fregatei americane United States, ajunge în toamna anului 1844 la Boston. Și experiența acestei călătorii va face obiectul unei povestiri, White Jacket: or, The World in a Man-of-War (Redingota albă sau lumea de pe o navă de război, 1850).

    În 1847, Melville se căsătorește la Boston cu Elizabeth Shaw. Vor locui împreună în New York City până în anul 1850, când cumpără o fermă în Pittsfeld. În anul următor apare romanul Moby Dick, carte care nu a atras la început atenția publicului. Între anii 1857 și 1870 are diverse ocupații la școlile din regiune și ține un ciclu de conferințe pe tema aventurilor din mările sudului. Mai târziu lucrează ca agent vamal al orașului New York. Herman Melville moare pe 28 septembrie 1891, după o boală de câteva luni, fiind înmormântat în cimitirul Woodlawn din cartierul Bronx (parte a orașului New York).


    Romane

    1846, Taipi: A Peep at Polynesian Life;

    1847, Omoo: A Narrative of Adventures in zhe South Seas, ("Omoo: Relatarea aventurilor din Oceanul indian");

    1849, Redburn: His First Voyage ("Redburn: Prima lui călătorie");

    1849, Mardi: and a Voyage Thither ("Mardi și o călătorie până acolo");

    1850, White-Jacket: or The World in a Man-of-War ("Tunica albă sau lumea pe un vas de război");

    1851, Moby Dick, roman alegoric, epopee a spiritului uman în încleștarea dramatică cu forțele naturii;

    1855, Israel Potter: His Fifty Years of Exile;

    1857, The Confidence Man: His Masquerade.

     

    Povestiri

    1853: Bartleby, the Scrivener; a Story of Wall Street ("Bartleby copistul, o poveste de pe Wall Street")[3]

    1856: The Piazza Tales ("Povestiri de pe verandă");

    1924 (postum): Billy Budd Sailor: An Inside Narrative, adaptat de compozitorul Benjamin Britten pentru o operă lirică.

     

    Poezii

    1866: Battle Pieces: And Aspects of the War ("Poezii despre bătălii și viziuni de război");

    1876: Clarel: A Poem and Pilgrimage in the Holy Land;

    1888: John Marr and Other Sailors ("John Marr și alți marinari");

    1891: Timolcon.

     

    Sursa: Click !


  3. Nu mi se pare ca foloseste aim, nu da lovituri imposibile, pur si simplu trage foarte bine si il ajuta si faptul ca cei pe care ii omoara foarte repede dupa cum se vede si in video ori stau pe loc si trag, ori fac run previzibil, ori in linie dreapta. Minutele 2:06 / 6:02. Daca era aim tinta nu trecea mai departe. La 2:06 ramanea pe eG.Adrian94, lucru care nu s-a intamplat, iar la 6:02 se vede acelasi lucru, el tragea dupa Silky si Ionnut s-a bagat in fata lui, insa tinta a continuat sa mearga dupa Silky. Parerea mea e ca nu este aim.


  4. muntele-roraima-1-300x194.jpg

    Muntele care a inspirat pana si filmul Avatar, cartea lui sir Arthur Conan Doyle si a aprins imaginatia a sute de exploratori si temerari.
    De la cautatori de aur la savanti si de la impatimiti ai mitologiei pana la experti in paleontologie, acesta a fost muntele creatiei.
    Dominand granita dintre Venezuela, Brazilia si Guyana cu o inaltime de 2810 metri, acest gigant a fost prima oara imblanzit in 1884 cand prima ascensiune a fost condusa de Everard si Harry Perkins.

    muntele-roraima.jpg

    Muntele Roraima (de asemenea cunoscut ca Roraima tepui sau Roraima Cerro în spaniola, si Monte Roraima în portugheza), este cea mai mare formatiune de acest gen de pe platoul din America de Sud, facand parte din lantul muntos Pakaraima descris pentru prima data de catre exploratorul englez Sir Walter Raleigh în 1596, cu o suprafata neteda ca un platou in varf de 31 de km patrati si aparat de stanci de peste 400 metri inaltime pe toate laturile.
    Muntele Roraima face parte dintr-o rezervatie de 30 000 km patrati numita Canaima National Park, formand cel mai inalt varf din Guyana.. Muntii masivi ai parcului sunt considerati unele dintre cele mai vechi formatiuni geologice de pe Pamant, datand de aproximativ doua miliarde de ani din precambrian.
    Cel mai înalt punct din Guyana si punctul cel mai înalt din statul brazilian, Roraima vegheaza de milenii acest platou.
    Tocmai acest aer de mister care il inconjoara, cununa de nori in care este mereu invaluit, i-au facut pe oameni sa creada ca poate adaposti o intreaga Lume pierduta.
    Si… au avut dreptate.
    Multe dintre speciile gasite pe Roraima sunt unice pe platou si in lume – plante rare, cascade nemaipomenite alimentate de torente din ceruri, cea mai mica broscuta preistorica intalnita vreodata.

    Deasemenea, formatiuni foarte ciudate erodate de ploi si vant, privelisti de basm, campuri de cuart si fenomene meteo extraordinare.
    Cu mult timp înainte desosirea exploratorilor europeni, muntele a avut o semnificatie deosebita pentru indigenii din regiune, si este esentiala pentru multe mituri si legende. Indienii din tribul Pemon din Gran Sabana credeau ca Roroima este partea de sus a unui copac puternic care a daruit toate fructele si legumele din lume – copacul creatiei. Doborât de unul dintre stramosii lor, copacul s-a prabusit la pamânt si a dezlantuit un potop teribil.
    În 2006, Muntele Roraima a fost destinatie unui celebru documentar despre lumea pierduta. Aceasta calatorie moderna a fost inspirata de explorarea si aventurile celor de exploratori care l-au inspirat si pe sir Arthur Conan Doyle in cartea sa despre oameni si dinozauri, The Lost World, publicata în 1912. In 2006, echipa documentarului Real Lost World au fost primii oameni de stiinta care au explorat pesterile din si de pe Roraima, recent descoperite. Au gasit în interior adevarate cratere ca spre o alta lume. Dr. Hazel Barton, unul dintre participanti a revenit în 2007, finantat de o expeditie NASA pentru a investiga caracteristicile preistorice ale microbilor pe baza de siliciu, probabil printre primele forme de viata de pe planeta si modul de supravietuire pe alte planete.
    În 2009, Muntele Roraima a servit ca sursa de inspiratie pentru o locatie în filmul Disney- Up.

    Desi laturile abrupte ale platoului fac ascensiune foarte dificila, acesta a fost primul mare tepui urcat: Sir Everard a urcat o rampa împadurita în decembrie 1884. Aceasta este aceeasi ruta folosita de excursionisti astazi.
    Astazi, Muntele Roraima este o adevarata destinatie pentru excursionisti. Aproape toti cei care merg in aceasta parte a Venezuelei nu rateaza asta. Cu un ghid local, cu provizii si echipament adecvat, desi calea pentru a ajunge pe platou este bine marcata, este usor sa te pierzi pe vârful muntelui, dupa cum exista si câteva trasee distincte constant acoperite de nori. Formatiunile misterioase nu te incurajeaza deloc.
    Din Paraitepui, celor mai multi excursionisti le ia o zi pentru a ajunge la baza muntelui, si apoi urmeaza o alta zi „La Rampa” o scara, cale naturala, pâna la partea de sus. Înca doua zile sunt de obicei necesare pentru intoarcere, si multi oameni petrec o zi si o noapte pe vârful muntelui, facând cinci zile în total. Calatoriile mai lungi pot ajunge in partea de nord a tepui-ului, mai ales în Guyana, cu explorari si mai interesante a unor locuri foarte putin vizitate, cum ar fi Lacul Gladys, locatie indepartata si periculoasa, dar de o frumusete aparte.
    Aventurierii mai pot ajunge, de asemenea, la munte – daca vremea permite – prin excursii cu elicopterul sau avionul disponibile din Venezuela.
    Desi o zona de conflict intre fermieri si oficialitati, muntele tepui ramane o atractie pentru lumea intreaga.

     

    muntele-roraima4.jpg

     

    Sursa: Click !


  5. 452b_artistconcept_beautyshot-620x264.jp

     

    Anunţul a fost făcut de cercetătorii de la NASA, miercuri seară, prin intermediul unei conferinţe de presă ce a fost difuzată pe site-ul oficial al Agenţiei spaţiale americane.

    Descoperirea a fost făcută de astronomii americani cu ajutorul telescopului spaţial Spitzer şi al mai multor telescoape terestre. Descoperirea reprezintă un nou record în domeniul cercetării spaţiale, deoarece este pentru prima dată când a fost identificat un sistem solar în care toate cele şapte planete ale sale au dimensiuni similare cu Terra.

    Cercetătorii de la NASA au precizat că toate cele şapte exoplanete au potenţialul de a conţine apă în stare lichidă. 

    Trei dintre ele se află în zona locuibilă din jurul stelei lor, în care viaţa este posibilă.

    Cele şapte exoplanete care alcătuiesc acest sistem stelar orbitează în jurul stelei Trappist-1, o stea rece cu densitate scăzută, aflată la o distanţă de 40 de ani-lumină faţă de Terra, în constelaţia Vărsătorului.

    Descoperirea cercetătorilor de la NASA a fost publicată şi în revista Nature.

    Potrivit astronomilor americani, proximitatea acestui sistem stelar şi mărimea considerabilă a celor şapte exoplanete în raport cu dimensiunea stelei Trappist-1 fac din noua formaţiune cerească ”o ţintă perfectă pentru cercetare”. Savanţii speră să scaneze în viitorul apropiat atmosferele celor şapte exoplanete pentru a descoperi eventuale ”amprente” ale vieţii, precizează Reuters.

    ”Cred că am făcut un pas crucial înainte, pentru a afla dacă există viaţă şi în alte părţi din Univers”, a declarat Amaury Triaud, astronom la Universitatea Cambridge în această conferinţă de presă.

    Descoperirea are la bază un studiu precedent care a reuşit să găsească trei planete în jurul stelei Trappist-1. Ele se adaugă astfel celor peste 3.500 de planete descoperite de astronomi în afara Sistemului Solar, denumite exoplanete.

    Oamenii de ştiinţă s-au concentrat pe descoperirea unor planete telurice cu dimensiuni similare cu Terra, cu temperaturi potrivite, pentru ca apa, dacă există, să se afle în stare lichidă - o condiţie considerată esenţială pentru existenţa vieţii. 

    Diametrul stelei Trappist-1 reprezintă aproximativ 8% din cel al Soarelui. Din acest motiv, planetele din jurul ei, de dimensiunea Terrei, par foarte mari atunci când trec prin faţa stelei lor. 

    Studiată cu telescoapele de pe Pământ, mişcarea acestor planete blochează cu regularitate lumina emisă de steaua lor. Cercetătorii reuşesc să determine dimensiunile şi structurile planetelor prin analiza acelor scăderi de intensitate luminoasă. 

    Michaël Gillon, coordonatorul studiului, cercetător la Universitatea Liège din Belgia, citat de BBC, a făcut următoarea dezvăluire în conferinţa de presă de miercuri seară: ”Cele şapte planete circulă, toate, foarte aproape de steaua lor, iar acest detaliu seamănă foarte mult cu lunile din jurul lui Jupiter”.

    ”Totuşi, steaua este atât de mică şi de rece, încât cele şapte planete au valori temperate de căldură, fapt ce înseamnă că acolo ar putea exista apă lichidă - şi poate chiar viaţă, la suprafaţă”, a adăugat profesorul belgian. 

    Amaury Triaud, coautor al studiului, a precizat că echipa care a făcut descoperirea a introdus noţiunea de ”planete temperate”, pentru a lărgi definiţia asociată potenţialului locuibil al unor corpuri cereşti, potrivit BBC.

    Întrucât Trappist-1 este o stea atât de mică şi de rece, zona ei locuibilă este foarte apropiată de stea. Trei dintre cele şapte planete ale sale se află în zona în care este posibilă prezenţa apei în stare lichidă, potrivit Reuters.

    Chiar dacă cele şapte exoplanete nu întreţin viaţa în prezent, sistemul stelar din care fac parte ar putea evolua în viitor.

    Steaua Trappist-1 are o vârstă de cel puţin 500 de milioane de ani, însă speranţa ei de viaţă este de 10 trilioane de ani. Prin comparaţie, Soarele nostru a ajuns deja la jumătatea speranţei sale de viaţă, care a fost estimată la 10 miliarde de ani.

    Aşadar, peste câteva miliarde de ani, când Soarele va rămâne fără combustibil şi Sistemul Solar din care face parte Terra nu va mai exista, Trappist-1 va fi încă o stea foarte tânără, a precizat astronomul Ignas Snellen de la Observatorul Leiden din Olanda. 

    ”Trappist-1 îşi arde hidrogenul atât de încet, încât această stea va trăi pentru încă alte 10 trilioane de ani. Iar acest interval reprezintă o perioadă suficient de mare de timp pentru ca viaţa să evolueze pe planetele sale”, a adăugat savantul olandez.

     

    MmE0MDdiNTZmYzE5OTE3Yzk5ZTlhOTVkNDJmNQ==

     

    Sursa: Click !

     

     

     

     


  6. 220px-Henry_James_by_John_Singer_Sargent

     

    Biografie :

     

    1843 – Se naște la New York, într-o familie înstărită din Washington Square. Este fiul unor intelectuali, Henry James – tatăl și Mary Robertson Walsh. A urmat o educație particulară, unde accentul s-a pus pe literatură și studiul limbilor străine.

    1854 - 1860 – Călătorește mult, împreună cu familia în Germania, Franța, Italia. La întoarcerea din Europa, familia James se stabilește la Newport, unde cei doi frați Henry și William, iau lecții de desen și pictură.

    1862 – Se înscrie și frecventează Universitatea Harward, în vederea studierii Dreptului, dar se reorientează către studierea literaturii. Are loc debutul publicistic a lui Henry James în „North American Review” cu un articol de critică literară și cu o proză scurtă „Tragedia unei greșeli”, publicată în „The Continental Monthly”.

    1870 – Locuiește mai mult timp la Florența și Roma, după care se întoarce la Cambridge.

    1875 – Revine în Europa și se stabilește o perioadă la Paris, unde îi va cunoaște și va lega prietenii cu Turgheniev, Flaubert, Zola, Maupassant, Daudet. Un an mai târziu se mută la Londra, unde se va stabili definitiv.

    1882 – Se reîntoarce în America, odată cu moartea părinților lui, dar în anii care urmează călătorește în Europa, în Franța, Elveția, Italia și Anglia.

    1889 - 1915 – Se refugiază la Rye, Anglia, unde continuă să scrie. Colaborează la revista americană „Harper's Bazaar”. Tulburările cardiace îl deranjează tot mai des, Primește din partea suveranului englez Ordinul Meritului, cea mai înaltă distincție britanică pentru activitatea literară.

    1915 - În semn de loialitate pentru patria de adopție, și ca protest împotriva politicii americane de neutralitate, scriitorul a devenit cetățean britanic.

    1916 – Se stinge din viață pe 28 februarie în urma repetatelor crize cardiace și a unei infecții pulmonare, la Rye. Este înmormântat, conform dorințelor sale împreună cu ceilalți membrii ai familiei în Massachusetts, în regiunea cunoscută ca New England, din Statele Unite.

     

    Cateva dintre opere :

     

    Watch and Ward (1871)

    Roderick Hudson (1875)

    Americanul (1877)

    Europenii (1878)

    Încredere (1879)

    Washington Square (1880)

    Portretul unei doamne (1881)

    Bostonienii (1886)

    Prințesa Casamassima (1886)

    The Reverberator (1888)

    Muza tragică (1890)

    The Other House (1896)

    The Spoils of Poynton (1897)

    Ce știa Maisie (1897)

    The Awkward Age (1899)

    Fântâna sacră (1901)

    Aripile unei porumbițe (1902)

    Ambasadorii (1903)

    Cupa de aur (1904)

    The Outcry (1911)

    Turnul de fildeș (neterminat, publicat postum în 1917)

    The Sense of the Past (neterminat, publicat postum în 1917)

     

    Sursa: Click !


  7.  

    250px-Gabriel_Garcia_Marquez,_2009.jpg

     

    Gabriel García Márquez s-a născut la data de 6 martie 1927, în municipiul Aracataca, aflat pe Coasta Atlantică Columbiană, ca fiu al lui Gabriel Eligio García și al Luisei Santiaga Márquez Iguarán. A fost crescut de bunicii materni, colonelul Nicolás Márquez și Tranquilina Iguarán, în Aracataca.

    Copilăria sa este relatată în memoriile sale: Vivir para contarla (Sa trăiești pentru a povesti). În anul 2007 s-a întors în Aracataca, după o absență de 24 ani, pentru a primi omagiul adus în onoarea sa de către guvernul columbian la împlinirea celor 80 ani de viață și 40 de la prima publicare a celui mai cunoscut roman: Cien años de soledad (Un veac de singurătate).

    În 1936 moare colonelul Nicolás Márquez, motiv pentru care Gabriel García Márquez vine în SincelejoSucre cu părinții săi. Luni după aceea se mută în Barranquilla pentru a studia. În 1940 studiază primele clase în Colegiul San José (azi Institutul San José), după care călătorește în Zipaquirá și termină ultimii doi ani și bacalaureatul în Liceul Național de Băieți (azi Colegiul Național San Juan Bautista de La Valle), până în 1946.

    În 1947 se duce în Bogotá cu intenția de a studia Dreptul și Științele Politice în Universitatea Naționala din Columbia, carieră pe care o abandonează pentru a pleca în Cartagena de Indias să lucreze ca reporter la ziarul El Universal, după ce la 9 aprilie1948 este asasinat liderul popular Jorge Eliécer Gaitán și îi sunt arse câteva din scrierile sale din pensiunea unde locuia.

    La sfârșitul anului 1949 revine în Barranquilla unde lucrează ca reporter și columnist la ziarul El Heraldo. La cererea scriitorului Álvaro MutisGarcía Márquez se întoarce în Bogotá în 1954 și lucrează ca reporter și critic cinematografic la ziarul El Espectador. În 1958, după ce rămâne o perioadă în EuropaGabriel Márquez se întoarce în America Latină și rămâne în Venezuela.

    În Barranquilla s-a căsătorit cu Mercedes Barcha. Din căsnicia celor doi au rezultat doi băieți: Rodrigo (născut în 1959 în Bogotá) și Gonzalo (născut în Mexic trei ani mai târziu).

    În 1960, după triumful revoluției din Cuba, se duce în Havana și lucrează pentru agenția de presă creată de guvernul cubanez Presa Latină unde se împrietenește cu Ernesto Guevara.

    În 1961 se instalează în New York fiind corespondent la Presa Latina. Decide să se mute în Mexic atunci când exilați cubanezi nu erau de acord cu reportajele sale, iar CIA îl critică și amenință.

    În 1967 a publicat cea mai cunoscută operă a sa: Cien años de soledad ([[]n veac de singurătate]]), istorie care povestește trăirile familiei Buendía în imaginarul sat Macondo. Opera este considerată ca aparținând realismului magic.

    în 1969 se instalează in Barcelona (Spania) unde trăiește mai mulți ani stabilind legături cu numeroși intelectuali.

    Din 1975 locuiește în MexicCartagena de indiasHavana și Paris.

    În 1982 primește Premiul Nobel pentru Literatură.

    în 1988 este președintele unei grupări editoriale și proprietarul revistei Revista Cambio în Columbia, dar în 2006 își vinde acțiunile.

    În 2002 publică autobiografia sa intitulată: Vivir para contarla (A trăi pentru a-ți povesti viața).

    În 1981 decide să se retragă în Mexic, unde locuiește și în prezent, datorită persecuțiilor politice din partea guvernului Julio César Turbay Ayala (1978-1982).

    La 22 martie 2008 scriitorul columbian Gabriel García Márquez celebrează nunta de aur cu soția sa Mercedes Barcha.

     

    Opere :

     

    Ojos de perro azul, 1950 (Ochi de câine albastru);

    La Hojarasca, 1955 (Frunze uscate);

    Relato de un náufrago, 1955 (Povestea unui naufragiat);

    El canibal, 1955 (Canibalul);

    Un día después del sábado, 1955 (O zi după sâmbătă);

    La mala hora, 1961 (O oră rea);

    El coronel nu tiene quien le escriba, 1961 (Colonelului nu are cine să-i scrie);

    Los funerales de la Mamá Grande, 1962 (Funeraliile bunicii);

    Un señior muy viejo con unas alas enormes, 1966 (Un domn foarte bătrân și cu niște aripi enorme);

    Cien años de soledad, 1967 (Un veac de singurătate);

    Monólogo de Isabel viendo llover en Macondo, 1968 (Monologul Isabelei văzând ploaia din Macondo);

    Cuando era feliz e indocumentado, 1973 (Când eram fericit și nedocumentat);

    El otono del patriarca, 1975 (Toamna patriarhului);

    Todos los cuentos, 1976 (Toate poveștile);

    Crónica de una muerte anunciada, 1981 (Cronica unei morți anunțate);

    Viva Sandino, 1982 (Trăiască Sandino);

    Noticia de un secuestro, 1982 (Știri despre o răpire);

    El amor en los tiempos del colera, 1985 (Dragostea în vremea holerei);

    El general en su laberinto, 1989 (Generalul în labirintul său);

    Vivir para contarla, 2002 (Să trăiești și să povestești);

    Memorias de mis putas tristes, 2004 (Amintirile curvelor mele triste);

    El rastro de tu sangre en la nieve (Urma sângelui tău pe zăpadă);

    Del amor y otros demonios (Despre dragoste si alti demoni).

    Yo no vengo a decir un discurso, 2010 (Nu vin să țin un discurs)

     

    Sursa: Click !

     


  8. Afla 50 de lucruri fascintate pe care probabil nu le stiai !

     

    1. Nicio foaie de hartie de marime normala nu poate fi impachetata in jumatate mai mult de sapte ori;

    2. Sucul de afine imbunatateste memoria;

    3. Cand pisicile sunt fericite sau multumite isi mijesc ochii;

    4. Elefantul este singurul animal care are patru genunchi;

    5. In fiecare an expertii detecteaza in jur de 500.000 de cutremure in toata lumea. 100.000 dintre acestea sunt simtite de oameni si 100 provoaca daune;

    6. Limba este singurul muschi atasat de corp doar la un capat;

    7. Oamenii uita 90% dintre vise;

    8. Cand gandim, folosim numai 35% din creier;

    9. Procentul oamenilor care viseaza in alb si negru a scazut dupa aparitia televizorului color;

    10. Aproximativ doua treimi dintre oameni isi inclina capul spre dreapta cand saruta;

    11. Bautorii de cafea au parte de mai mult sex. In plus, se simt si mai bine in tipul actului sexual;

    12. O albina regina depune 1.500 de oua pe zi;

    13. S-a demonstrat stiintific ca rasul poate ajuta o persoana sa piarda din greutate;

    14. Vibratorul a fost folosit prima data pentru tratarea isteriei. Se intampla in secolul al XIX-lea;

    15. In Roma Antica, barbatii care depuneau marturie in sala de judecata jurau pe… testicule;

    16. 80% dintre pozele postate pe internet au drept subiect femei dezbracate;

    17. Crevetii au inima in cap;

    18. Ciocolata ar putea fi otravitoare pentru caini;

    19. Potrivit unui sondaj, 75% dintre barbati ejaculeaza dupa trei minute de penetrare;

    20. Americanii consuma aproximativ 18 hectare de pizza pe zi;

    21. In ciuda modernizarii, 1,2 miliarde de oameni isi fac inca nevoile in natura;

    22. In Londra victoriana, prostituatele purtau peruci pubiene;

    23. Charlie Chaplin a castigat numai locul 3 intr-o competitie… a sosiilor lui Charlie Chaplin :);

    24. Inima femeilor bate mai repede decat cea a barbatilor;

    25. In afara de oamenii, lemurii negri sunt singurele primate care pot avea ochi albastri;

    26. Olandezii sunt cei mai inalti oameni;

    27. Risti mai putine probleme de sanatate daca te saruti decat daca dai noroc;

    28. Linda Wolfe este femeia care a fost casatorita de cele mai multe ori. A avut 23 de casatorii legale, care s-au terminat fie cu divort, fie cu moartea sotului;

    29. Jaguarii se sperie de caini;

    30. Barbatii casatoriti dau bacsisuri mai mari decat cei necasatoriti;

    31. Perlele naturale se topesc in otet;

    32. Maslinul poate trai pana la 1.500 de ani;

    33. Pamantul cantareste aproximativ 6.588.000.000.000.000.000 de tone;

    34. Parasuta a fost inventata de Leonardo da Vinci in 1515;

    35. Furnicile nu dorm niciodata;

    36. Creierul uman contine 80% apa;

    37. Daca tineti un peste auriu in intuneric se albeste;

    38. Winston Churchill s-a nascut intr-o toaleta;

    39. In fiecare zi, in lume sunt fumate 15 miliarde de tigari;

    40. 100.000 de acte sexuale au loc zilnic in intrega lume;

    41. E mai greu sa minti o persoana fata de care te simti atras sexul, arata studiile;

    42. Ursii polari au pielea negra;

    43. Balena albastra produce cel mai puternic sunet. Are 188 de decibeli si poate fi auzit de la 800 de kilometri departare;

    44. Arzi mai multe calorii dormind decat uitandu-te la televizor;

    45. Elefantii sunt singurele mamifere care nu pot sari;

    46. Melcii pot dormi pana la trei ani incontinuu;

    47. Ochiul uman poate detecta 10 milioane de culori;

    48. Simtul olfactiv al fluturilor este situat la nivelul... picioarelor;

    49. Un copil de patru ani pune aproximativ 437 de intrebari pe zi;

    50. Una din cinci persoane traieste cu mai putin de 1 dolar pe zi.

     

    Sursa : Click !


  9. 220px-Ernest_Hemingway_1923_passport_pho

     

    Ernest Miller Hemingway (n. 21 iulie 1899Oak ParkIllinoisSUA – d. 2 iulie 1961KetchumIdahoSUA) a fost un romancier, nuvelist, prozator, reporter de război, laureat al Premiului Pulitzer în 1953, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1954, unul dintre cei mai cunoscuți scriitori americani din întreaga lume.

    Opera sa are ca sursă o experiență de viață profundă și originală și relatează, conform concepției scriitorului, "lucrurile cele mai simple în modul cel mai simplu", într-o proză energică, aspră, dură, cu o mare economie a mijloacelor stilistice și susținută de un ton colocvial.

     

    Ernest Hemingway s-a născut la data de 21 iulie 1899 la Oak Park, Illinois, o suburbie a orașului Chicago, în familia unui medic. Era cel de-al doilea copil al cuplului Clarence Edmonds Hemingway și Grace Hemingway. Clarence era medic și avea un cabinet particular. Fiului său i-a dat numele Ernest după bunicul mamei sale, Ernest Hall. Familia Hemingway a mai avut și alți copii după nașterea lui Ernest. Ernest se afla în concurență cu sora lui mai mare, Marcelline, care se născuse cu un an înaintea lui. Grace își dorise ca al doilea copil să fie tot fată, dar pentru că nu a fost așa, și-a îndreptat întreaga afecțiune spre sora mai mare a lui Ernest, Marcelline. Mai târziu, Ernest Hemingway își amintește faptul că , prentru a atrage atenția mamei sale, începuse încă de mic să folosească un limbaj necuviincios și jignitor. Pe când avea doi ani, într-o vară, tatăl său îl ia pentru prima oară la pescuit în regiunea Wallon Lake, unde avea o casă de vacanță. Micuțul Ernest prinde cel mai mare pește și reușește chiar să-l aducă singur la mal. După acest episod, pescuitul va rămâne pasiunea lui pentru tot restul vieții.

    După terminarea școlii secundare nu-și continuă studiile, ci pleacă în orașul Kansas City, unde se angajează reporter la ziarul Kansas City Star. De aici, în 1918, se înrolează ca voluntar în formațiile auxiliare ale Crucii Roșii americane și e repartizat într-o unitate de ambulanțe care acționa pe frontul din Italia. E rănit de explozia unui obuz în apropiere de Fossalta di Piave și e distins cu decorațiile italiene Medalia d'Argento al Valore Militare și Croce al Merito di Guerra.

     

                 Opere:

    • 1923 - Three Stories and Ten Poems (Trei Povestiri și Zece Poeme) (povestiri)
    • 1925 - In Our Time (În timpul nostru) (povestiri)
    • 1926 - The Torrents of Spring (Torentele primăverii) (roman)
    • 1926 - The Sun Also Rises (Fiesta)
    • 1927 - Men Without Women (Bărbați fără femei) (povestiri)
    • 1929 - A Farewell to Arms (Adio, arme) (roman)
    • 1930 - The Fifth Column and the First Forty-Nine Stories (Coloana a cincea și Primele patruzeci și nouă de povestiri) (povestiri)
    • 1932 - Death in the Afternoon (Moartea după-amiază) (roman)
    • 1933 - Winner Takes Nothing (Învingătorul nu ia nimic) (povestiri)
    • 1935 - Green Hills of Africa (Colinele verzi ale Africii) (roman)
    • 1937 - To Have and Have Not (A avea și a nu avea) (roman)
    • 1939 - The Snows of Kilimanjaro and Other Stories (Zăpezile de pe Kilimanjaro) (povestiri)
    • 1940 - For Whom the Bell Tolls (Pentru cine bat clopotele) (roman)
    • 1942 - Men at War (Bărbați la război) (antologie de lucrări revăzute)
    • 1950 - Across the River and into the Trees (Dincolo de râu și între copaci) (roman)
    • 1952 - The Old Man and the Sea (Bătrânul și marea) (roman)

     

    Sursa: Click !


  10. Pentru ca sunt multe secvente o sa-ti prezint doar cateva.

     

    1:10 - 10/10 gloante fara sa stai pe c macar.
    1:18 - Nu-l ratezi pe Mrqq desi acesta fugea zig zag.
    4:47 - La fel, aproape i-ai dat lui Nistor 10/10 fara sa stai pe c, iar acesta facea run.
    4:57 - 10/10 lui Kryky

     

    Ti le prezint doar pe astea desi tu l-ai avut activ pe tot parcursul meciului de paintball.

     


  11. 31 minutes ago, HonciucGabriel said:

    Cum s-a blocat ?

     

    Am dat "Decline" la un negot anterior si s-a blocat pe ecran. Cred ca nu e facut la fel ca si caseta de dialog de la /mycars. Acolo cand dai esc, ramane la fel pe ecran, iar ca sa revii in meniu trebuie sa dai dublu click si se rezolva. Aici banuiesc ca nu ati facut la fel, sau nu stiu.

×
×
  • Create New...